Pachetul de măsuri fiscale gândit de Guvern va afecta toate tipurile de impozite, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Nadia Oanea, fondator Tax & Trainings. Printre măsurile discutate în coaliție se numără schimbări de taxe și impozite în mai multe domenii, eliminarea unor facilități fiscale, introducerea unui impozit nou pe proprietățile imobiliare de peste 500.000 de euro, dar și tăierea unor cheltuieli ale statului.
Noile măsuri fiscale pregătite de autorități și impactul acestora în economie vor fi anunțate la Maratonul Impactul Fiscalității în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu sprijinul CITR și cu participarea celor mai importanți actori implicați
„Dacă se va publica în această formă în Monitorul Oficial, va afecta practic cam toate tipurile de impozite și o paletă foarte largă de participanți la viața economică. În ceea ce privește impozitarea directă, aceasta propunerea legislativă practic afectează atât plătitorii de impozit pe profit, cât și plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor și pe cei plătitori din activități independente, PFA-urile”, spune aceasta.
La impozitul pe profit, continuă ea, Guvernul vine cu o noțiune nouă, aceea de ajustor fiscal, care ar fi un indicator calculat în final ca un procent de 0,48% din totalul veniturilor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Am mai avut și anul trecut vehiculată această idee a unui impozit calculat pe cifra de afaceri. Ce e nou de data asta este că în formulă avem incluse și anumite cheltuieli cu serviciile de management, consultanță și cu redevențele plătite către o altă entitate din grup.
Ce efecte ar avea ajustorul fiscal pentru plătitorii de impozit pe profit? În primul rând impozitul pe profit calculat așa cum îl știm noi va trebui să fie comparat trimestru cu trimestru cu impozit calculat pe cifra de afaceri, iar firmele vor trebui să plătească valoarea mai mare dintre cele două.
Firmele care vor fi pe pierdere, care până acum nu plăteau impozit pe profit, vor trebui să plătească impozit la nivelul ajustorului fiscal. Pentru aceste firme care sunt pe pierdere ajustorul fiscal se calculează ca un procent din cheltuielile cu serviciile de management și consultanță plus redevențele plătite către grup, iar la firmele care au pierdere fiscală din anii anteriori ar ajunge să nu plătească impozit pe profit, vor trebui să plătească acel impozit de 0,47% din venituri plus cheltuieli. Acest ajustor fiscal acționează ca un impozit minim sub care practic nu se poate plăti mai puțin”, explică Nadia Oanea, adăugând că există însă câteva probleme legate de introducerea ajustorului fiscal, precum eliminarea anumitor facilități fiscale pentru firme.
„De exemplu, de ce ar putea o firmă să ajungă să plătească mai puțin decât 0,48% din cifra de afaceri ca impozit pe profit? Pentru că pur și simplu marja de profit în business este una mai mică și pot fi inclusiv situații în care firma a încheiat un acord de preț cu ANAF mai mic. Sau sunt firme care aplică facilități fiscale, scutirea de profit reinvestit în echipamente tehnologice sau extra deducerea pentru activitatea de R&D sau datorită acestor facilități fiscale firma poate să nu plătească impozit sau să aibă o valoare foarte mică a impozitului pe profit. Practic, impactul acestor facilități va fi mult diminuat, dacă nu chiar anulat prin introducerea acestui ajustor fiscal”, mai spune aceasta.
În plus, continuă ea, includerea în valoarea ajustorului fiscal a cheltuielilor intra-grup cu serviciile de consultanță, management, cu redevențele plătite pentru utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală, pare să fie o măsură antiabuz pe care Guvernul vrea să o introducă împotriva utilizării acestor genuri de plăți intra-grup.
„Principala problemă a acestor propuneri de reglementări vin din interacțiunea cu regulile deja existente privind prețurile de transfer. Practic, în momentul de față, avem în legislație instrumente care să prevină abuzurile. Mai mult decât atât, abuzul înseamnă o motivație fiscală în sine, înseamnă să vrei să muți profiturile într-o jurisdicție cu o fiscalitate mai scăzută.
Iar așa cum arată acum prevederea privind ajustorul fiscal, el se calculează indiferent dacă plățile de servicii intra-grup sunt către o altă firmă din România, unde este aceeași cotă și același regim de impozitare sau dacă plățile sunt făcute către o jurisdicție unde impozitarea este mai mare și practic nu există nicio motivație de mutare a profiturilor într-o asemenea jurisdicție”, mai explică Nadia Oanea, adăugând că această măsură intră în contradicție cu regulile de prețuri de transfer deja existente și probabil intră în contradicție și cu tratatele de evitare a dublei impuneri.
„E o noțiune nouă și vom vedea până la urmă dacă o vom avea în legislație. Cert e că pentru acei contribuabili care optează pentru impozitul pe profit și vor avea pierderi acumulate sistemul va fi foarte penalizator”, completează aceasta.
În ceea ce privește microîntreprinderile, impozitarea ar urma să fie modificată în sensul aplicării unui sistem cu două cote de impozitare, în funcție de două praguri - cota de 1% pe cifra de afaceri să se aplice până la un prag intermediar, iar o nouă cotă, de 3%, pentru cele aflate între pragul intermediar și 500.000 de euro.
„Avem o limitare a aplicării cotei de 1% din venituri doar pentru microîntreprinderile care ajung la total venituri anuale de până la 300.000 de lei, plafonul de scutire pentru micile întreprinderi și aici vedem că ar exista o corelare, adică dacă nu ești plătitor de TVA, plătești impozitul pe venit de 1%.
Peste aceste venituri de 300.000 de lei pe an, care reprezintă totuși o sumă foarte mică, Guvernul vrea totuși să vină cu o cotă de impozitare de 3%, asta până la atingerea plafonului de 500.000 de euro. Totuși sunt câteva coduri CAEN listate în draftul de ordonanță pentru care indiferent dacă veniturile sunt sub 300.000 de lei sau peste 300.000 de lei vom avea o cota de impozitare de 3%”, mai spune Nadia Oanea.
În plus, dacă veniturile microîntreprinderilor depășesc 300.000 de lei și profitabilitatea netă a firmei depășește 30%, atunci firma respectivă va deveni plătitoare de impozit pe profit.
„Aici este impactul major pentru foarte multe microîntreprinderi, pentru că impozitul plătit va fi mult mai mare decât impozitul actual și asta va afecta probabil foarte multe dintre planurile de afaceri ale micilor firme. Dacă o microîntreprindere are profitabilitate de 30%, iar anul acesta plătește 1% din venituri ca și impozit, de anul viitor va plăti de aproximativ 5 ori mai mult, 4,8% din venituri.
Dacă o microîntreprindere are profitabilitate 50% anul acesta, de anul viitor va plăti în loc de 1% din venituri, 8% din venituri, ceea ce reprezintă o creștere foarte mare a impozitului într-o perioadă foarte scurtă de timp. Vorbim de antreprenori care-și vor vedea planul lor de business afectat dramatic începând cu 2024, dacă această măsură se implementează. Dacă mai adăugăm și potențiala creștere a cotei de impozit pe dividende de la 8% la 10%, sunt microîntreprinderi care vor plăti de la 5-6 până la de 10 ori mai mult impozit în mărime procentuală din venituri. Aici va fi marele impact și multe din microîntreprinderi din anumite domenii care nu sunt excluse de facto nu vor mai putea sa aplice acest regim”, explică aceasta.
„Dacă corelăm aici și creșterea plafonului la contribuția la sănătate pentru venitul din dividende și alte venituri va însemna o creștere substanțială a fiscalității pentru microîntreprinderi din anumite domenii de activitate, precum IT, consultanță juridică, fiscală, contabilitate”, completează ea.
Pentru PFA, principala modificare fiscală ar fi că vor trebui să plătească contribuție de sănătate la venituri, adică 10% din acestea.
„Este extrem de penalizator pentru acest sistem de organizare a activității economice. Ce constatăm noi cei din mediul de afaceri este că sumele pe care le plătim sunt foarte necorelate cu serviciul în sine pe care cetățeanul îl primește.
Un salariat cu un salariu minim plătește pe un an aproximativ 720 de euro contribuție la sănătate. O microîntreprindere care are un salariat cu salariul minim pe economie și obține venituri care să se încadreze la plafonul maxim la CASS ar plăti la stat contribuție la sănătate de aproape 3.000 de euro pe an.
Și dacă ne uităm că majoritatea celor din clasa de mijloc folosesc puțin spre deloc sistemul public de sănătate și majoritatea în momentul de față preferă un abonament într-o clinică privată, care este în jur de 400-500 de euro, la care mai adaugi o asigurare privată de sănătate cam de aceeași valoare, putem constata că, practic, contribuția la sănătate este foarte disproporționată”, mai spune Nadia Oanea.
Așadar, draftul de ordonanță pregătit de Guvern va afecta toate impozitele fiscale, inclusiv impozitarea salariilor, câștigurile de capital și transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal.
„La impozitarea salariilor Guvernul vrea să pună contribuție de sănătate pe tichetele de masă sau pe voucherele de vacanță, care până acum erau impozitate doar cu impozitul pe venit de 10%. Anul trecut s-au introdus o serie de 7 beneficii salariale neimpozabile și apoi extinse la 8, s-au băgat și abonamentele la sport într-o limită de 33% din salariul de bază. Acum, se dorește ca această limită să scadă la 20% din salariul de bază.
Am sesizat că se dorește creșterea cotei de impozitare a câștigurilor de capital a tranzacțiilor cu titluri de valoare și cu instrumente derivate efectuate prin intermediari. În momentul de față cota e de 1% dacă deținem titlurile peste 365 de zile, respectiv 3% dacă perioada de deținere e mai mică de un an și se dorește creșterea la 3% respectiv 5% din câștigul de capital”, precizează ea.
Pentru tranzacțiile cu înstrăinarea proprietăților imobiliare din patrimoniul personal se dorește creșterea cotei de impozitare de la 1% la 3% pentru bunurile deținute de mai puțin de un an și de la 3% la 5% pentru bunurile deținute de peste un an.
„Tot pe zona de imobiliare se dorește ca persoanele fizice care dețin imobile cu o valoare cumulată mai mare de 2,5 milioane de lei să plătească un impozit către bugetul de stat de 1% între valoarea de piață a imobilului și acești 2,5 milioane de lei. Iar persoanele juridice care vând pentru prima dată imobile cu destinație rezidențială să plătească un impozit de 5% din valoarea acestora. Va crește și impozitul pentru chirii. Concluzia este că imobilele se vor scumpi”, explică ea.
