Mihai Matei, președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), afirmă că eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști va avea efecte negative pentru industrie, precum pierderea forței de muncă și chiar la o încetinire a acesteia.
Noile măsuri fiscale pregătite de autorități și impactul acestora în economie vor fi anunțate la Maratonul Impactul Fiscalității în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu sprijinul CITR și cu participarea celor mai importanți actori implicați
„Industria IT acum 20 de ani avea o pondere în economia României extrem de mică. A fost introdusă această facilitate pentru personalul IT, respectiv deducerea de impozit pe venit, care a produs efecte semnificative. Astăzi, industria de IT depășește 8% contribuția la PIB și are în continuare potențial destul de mare de creștere.
Această facilitate are rolul unui mesaj extern pe care România l-a transmis, și anume, că suntem o economie modernă care încurajează investițiile în tehnologie. Acest mesaj a pus România pe o traiectorie foarte bună în sensul în care suntem o țară relevantă din punct de vedere tehnologic, cu investiții considerabile în tehnologie, avem companii mari în tehnologie, care sunt prezente în România”, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Mihai Matei, adăugând că această facilitate fiscală a ajutat la menținerea forței de muncă din IT în țară, dar și la crearea de alte locuri de muncă.
„Un angajator din România poate să angajeze oameni cu costuri ceva mai mici. Asta înseamnă că poate să plătească angajații ceva mai bine și poate să fie competitivă din punct de vedere al forței de muncă. Mai exact, putem să ținem oameni foarte valoroși în țară. In industria de IT munca și capitalul uman este resursa cea mai importantă.
Forța de muncă din industria IT poate să migreze foarte ușor, chiar și fără a migra fizic. Această facilitate a ajutat cu adevărat companiile să-și mențină angajații în țară. În plus, pentru fiecare loc de muncă creat care beneficiază de această facilitate, încă un loc de munca în plus este creat fără a beneficia de această facilitate”, mai spune acesta.
Măsurile propuse de Guvern prevăd ca scutirea de impozitul pe venit să se aplice pentru veniturile de până la 10.000 de lei inclusiv obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz.
Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.
„Fără această facilitate noi devenim necompetitivi în regiune”, subliniază Mihai Matei.
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) și alte 150 de companii și 5 organizații din industria IT prezente în România au semnat un Memoriu cerând Guvernului să nu elimine această facilitate fiscală, care ar afecta 80% dintre IT-iști.
„Îngrijorarea este foarte mare. Companiile medii și mari care au niște bugete gata făcute au deja o mare problemă pentru că, dacă se schimbă regimul fiscal cu aplicare de la 1 septembrie, e foarte greu să te miști de la o lună la alta ca să faci aceste modificări. Vorbim de companii care au și mii de angajați în România. Apoi, există o problemă în a-ti reajusta bugetele, practic de a accepta fie o creștere de cheltuieli, fie o scădere a venitului net al angajaților într-o perioadă care nu este extraordinar de bună din punct de vedere economic. Va fi complicat pentru multe companii”, spune președintele ANIS.
„Iar ca argumente pe care putem să le aducem Guvernului pentru menținerea acestei facilități cred că cel mai puternic este că industria IT angajează undeva în jur de 100-130.000 de oameni și are o contribuție de aproape 10% în PIB. În cazul renunțării complete la facilități efectele negative vor fi foarte vizibile. Chiar și cu introducerea acelui prag efectele vor fi tot negative. Pentru o sumă foarte mică adusă la buget vor exista efecte secundare ajungându-se la o încetinire a industriei, dacă nu o scădere”, completează el.
ANIS a propus Guvernului ca eliminarea acestei facilități fiscale să fie făcută gradual, astfel încât companiile din domeniu să resimtă impactul cât mai puțin.
„Ce speram noi era să existe totuși un calendar de eliminare graduală, undeva începând cu 2025, 2026, astfel încât să existe predictibilitate și pentru companii. Noi am propus o amânare având ca argument faptul că banii care ar fi aduși în plus la buget sunt foarte putini versus impactul negativ pentru care renunțarea l-ar aduce. Am mai propus o analiză al acestui prag, undeva la 7 salarii minime brute. Un mix de astfel de măsuri credem că ar fi de preferat în locul introducerii abrupte de la 1 septembrie. Începând din 2026 până în 2028 să existe un plan de renunțare. Acum, cu acel deficit bugetar, a fost accelerată discuția”, precizează Mihai Matei.
