Integrarea, depășirea șocului cultural și medierea conflictelor reprezintă principalele aspecte de avut în vedere cu privire la muncitorii străini aduși în România, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Oana Călin, Managing Partner HR Umbrella, companie care se ocupă cu importul de personal din Asia și Africa.
„Procesul de integrare poate să dureze și până la 10 luni. Ne interesează ca acești oameni care vin să rămână pe termen lung, să se integreze și, de ce nu, să se și naturalizeze. Noi recrutăm doar personal calificat și înalt calificat. Am găsit oameni cu o pregătire excepțională, de care România are nevoie, dar pe care angajatorul are teamă să-i aducă pentru că, într-adevăr, există diferențe mari în modul de procesare al informațiilor, de producție, în standardele de calitate.
Însă, experiența își spune cuvântul și ni s-a demonstrat că un om care ajunge în România în acea perioadă de 3-6 luni se adaptează foarte repede din punct de vedere profesional și se ridică la standarde europene. Am ajuns să recrutam inclusiv meserii care nu mai existau din punct de vedere profesional în România, nu există școli, tehnologia avansează, însă, în continuare meseriile sunt cerute”, mai spune aceasta.
Pe piața din România, adaugă ea, e o nevoie acută de proiectanți, designeri, ingineri, dresori de câini, de cai, diverși operatori, sudori, sudori navali, dar și tipografi.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
În cei 4 ani de la înființare, HR Umbrella are un grad de retenție de 95% pentru oamenii pe care i-a recrutat.
Cei mai mulți muncitori străini de pe piața locală vin din Bangladesh, după care din Nepal, urmat de Sri Lanka, India și Filipine.
„Ponderea e undeva 80% pe partea masculină și 90% pe partea feminină pentru că domeniile în care sunt cele mai solicitate locuri de muncă sunt domenii în care este necesară forță de muncă destul de brută. De exemplu, construcții, industrie, mai puțin în zona de ospitalitate, unde putem interveni cu partea feminină.
Noi recrutam exclusiv bărbați, căsătoriți, responsabili. Ne interesează foarte mult mediul din care provin. Recrutăm în funcție de profilul clientului, cultura lui organizațională”, afirmă aceasta.
Timpul e cea mai mare provocare pentru angajatorii români în ceea ce privește importul de forță de muncă străină, dar și nivelul de limbă engleză din organizație, pregătirea profesională și complexitatea procesului de a-i aduce în țară.
„Ce-l doare cel mai tare pe angajatorul român în acest moment este timpul. Dacă ești un angajator de talie mică sau care are o fluctuație de personal foarte mare, va trebui să te înarmezi cu foarte mare răbdare și să schimbi ceva în organizația ta ca să poți să integrezi personal străin, pentru că durează între 6-9 luni.
Dacă ești un antreprenor care are o societate medie spre mare, deja știi să bugetezi, să-ți planifici, cam îți cunoști situația, deja intervine și un departament de resurse umane care te mai ajută și treci mai ușor peste această perioadă de timp. Însă, pentru antreprenorii mici e o mare problemă”, explică Oana Călin.
Și recentele modificări din legislația care reglementează importul de forță de muncă străină reprezintă o provocare majoră pentru antreprenori, în special pentru startup-uri.
„Un angajator dacă vrea să angajeze personal străin trebuie să facă dovada că a avut pe aceeași poziție minim un an alți angajați, ceea ce e de-a dreptul imposibil. E o descurajare pentru că sunt unele businessuri mici care cresc organic și, din păcate, sunt și cele care în primă fază au cea mai mare nevoie de personal”, completează aceasta.
„Un alt aspect care iar dă peste cap procesul este imprevizibilitatea sosirii candidaților în țară. Nu poți să prezici decât ceea ce știi din experiență, nu ai o certitudine și nu ai o transparență să știi când se întâmplă anumite lucruri”, adaugă ea.
