Gabriel Biriș, Managing Partner Biriș Goran, spune, la PROFIT NEWS TV, că Legea de modificare a OUG 186/2022, privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, țintește practic o singură companie (OMV Petrom - n.r.), ceea ce este „o situație foarte gravă”.
„Practic, noi legiferăm pentru o singură companie. Și, în momentul în care vezi că acest lucru a devenit posibil în Parlamentul nostru, te poți întreba oare mâine cine urmează? Ce companie care, într-un fel sau altul, va face niște profituri semnificative va putea rămâne cu ele și plăti dividende către acționari și nu cumva se va găsi statul să vină cu o altă lege cu efect retroactiv care să ducă banii la buget și nu la acționarii care și-au asumat riscul?”, se întreabă acesta.
La finalul anului trecut, statul român le-a impus producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de 60% din profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, prin ordonanță de urgență care preia Regulamentul UE, adoptat în octombrie. Această rată de impunere este aproape dublă față de cea minimă prevăzută de Regulament, de 33%, și a treia cea mai mare dintre țările care au anunțat astfel de contribuții.
„OUG 186 care a introdus anul trecut contribuția de solidaritate de 60% pentru așa numitele profituri extraordinare a fost ca urmare a unui regulament 1865 aprobat de Comisia Europeană și care impunea statelor membre să introducă un fel de impozit suplimentar pe profit de minim 33% pentru companiile care obțineau mai mult de 75% din cifra de afaceri din producția de țiței, gaze, cărbune și rafinare”, precizează Gabriel Biriș, adăugând că regulamentul prevedea obligația aceasta de introducere a impozitului suplimentar în cazul în care statul respectiv nu avea alte măsuri cu efect echivalent.
„România deja suprataxa toate creșterile de preț la gaze cam cu 90% prin redevențe și prin impozitul suplimentar de 80% introdus prin Ordonanța 7 în 2013. Deci, practic 90% din prețul gazelor era deja luat. Începând din aprilie 80% din creșterea de preț la energie electrică au fost luate de la producători printr-un impozit suplimentar pentru tot ce depășea 450 lei/MWh, iar de la 1 septembrie procentul ăsta a devenit 100%.
Deci, România avea măsuri echivalente mai mult decât suficiente. Până la urmă, principalele două ținte ale acestui impozit au fost Romgaz și Petrom. De la ambele companii se așteaptă ca anul acesta să înceapă investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră. Să vedem dacă vor mai exista investițiile astea”, afirmă acesta.
În plus, continuă el, în momentul în care a fost introdusă Ordonanța 186 deja prețurile la gaze și la combustibili scăzuseră, astfel că, decidenții știau că în 2023 veniturile companiilor din industrie nu vor mai fi atât de extraordinare.
„Finalul anului trecut și începutul lui 2023 ne-a găsit cu prețuri cam de 60 euro/MWh în contextul în care anul trecut prețurile de referință pe bursa de la Viena media a fost undeva în jur de 140 euro/MWh. Deci, se știa că veniturile din care va trebui plătit acest impozit suplimentar în 2023 vor fi mult reduse față de 2022, pentru că anul ăsta nu mai sunt profituri extraordinare în industrie, prețurile fiind mult mai mici”, mai spune Gabriel Biriș.
Săptămâna trecută, Parlamentul, prin vot final în plenul Camerei Deputaților, a adoptat legea de aprobare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, cu tot cu amendamentul propus de coaliția de guvernare și prezentat anterior de Profit.ro, menit să oblige și OMV Petrom la plata contribuției.
„Ce s-a întâmplat săptămâna trecută în Parlament, pentru mine este un pic de noaptea minții, pentru că s-a modificat modul de calcul al cifrei de afaceri, într-un mod cel puțin ciudat. Practic legea asta de aprobare adaugă un aliniat nou, care spune că determinarea ponderii în cifra de afaceri a activităților prevăzute se realizează prin includerea următoarelor și vine o listă.
La aliniatul 5 însă, nemodificat, a rămas o prevedere care spune că cifra de afaceri se calculează conform reglementărilor contabile în vigoare. Iar la aliniatul 6 rescriem reglementările contabile în vigoare. Logica evident că se fracturează undeva”, spune Gabriel Biriș.
Amendamentul partidelor din actul guvernamental stipulează că, la cifra de afaceri a activităților menționate (extracție de țiței, gaze și huilă, respectiv fabricare de produse petroliere rafinate și de cocserie), se vor adăuga și cantitățile de mărfuri extrase sau produse anul trecut și în 2023, dar nevândute (rămase în patrimoniul companiilor), precum și cantitățile de mărfuri extrase sau produse în 2022 și anul acesta și utilizate ca materie primă și/sau pentru consumul propriu. Ele vor fi adăugate la cifra de afaceri la un preț care nu va putea fi mai mic decât media cotațiilor internaționale de referință din 2022, respectiv 2023.
„Logica e simplă. Mărim cifra de afaceri luată în calcul cu contravaloarea țițeiului extras și prelucrat, deși contravaloarea acestui țiței calculat la prețul de la Londra fără să ne spună și care preț de la Londra. Prețul ăsta pe bursa de la Londra diferă în funcție de perioada de livrare, una e să iei preț cu livrare mâine și alta e peste 3 luni. Sunt foarte variabile.
Mai e și o problemă de constituționalitate. În Constituție se spune că legea prevede doar pentru viitor, niciodată retroactiv, cu excepția legii penale, dar asta nu e lege penală. Această lege o văd ca pe un bumerang, pe care decidenții actuali îl aruncă și el se învârte și la un moment dat se va întoarce.
În momentul în care instanțele se vor pronunța pe constituționalitate, legalitate, nu prea văd cum vor putea decide altfel decât că e neconstituțională. Și atunci, peste 4-5 ani bumerangul se întoarce înapoi la cine va fi atunci la guvernare și vor trebui dați înapoi niște bani care deja au fost cheltuiți”, precizează Gabriel Biriș.
