În 1997, din dorința de a susține grădinăritul și creșterea animalelor de fermă sau de companie, Horia Cardoș deschidea la Timișoara o mică rețea de magazine pentru gospodari și fermieri. În cei 25 de ani de existență pe piața locală, grupul Agroland s-a dezvoltat constant, ajungând la 260 de magazine, afaceri de 45 de milioane de euro și peste 400 de angajați.
Horia Cardoș a reușit să dezvolte nu doar cea mai mare rețea de magazine agricole din România, ci și o viziune constructivă asupra viitorului agriculturii locale, îmbogățind și diversificând an de an structura grupului și domeniile de activitate.
Astăzi, dincolo de cele două companii mari listate la BVB (Agroland Business System, rețeaua de magazine B2C, și Agroland Agribusiness, divizia B2B), Agroland sprijină fermierii din agricultura convențională, dar și cea organică, cu soluții sustenabile și inovații agritech pentru exploatarea inteligentă a potențialului segmentului agricol din România, la standarde internaționale.
Povestea merge și mai departe, cu planuri de extindere regională și de dezvoltare a unei linii de produse organice cu formulări proprii.
„În 1996 făceam distribuție de înghețată. Furnizorul nostru din acea perioadă avea niște asociați italieni care voiau să intre pe piață cu niște produse de uz veterinar. Eu eram un tânăr antreprenor foarte naiv și am început acest business. Pe vremea aceea, încă mai erau ferme de stat, am targetat acei clienți, iar în câteva luni am reușit să pierd toți banii cu care intrasem în afacere și o parte din banii pe care îi datorăm furnizorului. În acel moment m-am decis că nu asta este direcția.
Ne-am hotărât să mergem spre retail și am deschis primul magazin în Timișoara, în 1997, cu produse pentru fermieri. De aici, lucrurile au evoluat cumva natural, am extins gama, am deschis al doilea magazin și am început să facem și distribuție, să căutăm alte magazine să vândă produsele pe care le aduceam noi. Ne-am dat seama că era bine ce făceam și am continuat să ne extindem”, povestește Horia Cardoș, fondatorul și CEO Agroland.
În 2004, după schimbarea brandului în Agroland (n.red. înainte magazinele funcționau sub numele de Animix), Horia Cardoș a decis să-și francizeze conceptul de magazin, astfel încât să accelereze extinderea la nivel național.
„Citeam destul de mult pe vremea aceea despre conceptul de franciză și ne-am gândit să încercăm să francizăm și noi conceptul de magazin. Pe vremea aceea, în 2004, oamenii erau entuziaști, fie că erau antreprenori, fie că voiau să fie antreprenori. Ulterior, foarte repede, am găsit 12 parteneri care au venit la Timișoara și am deschis cel mai îndepărtat magazin, în Focșani. În anii care au venit am câștigat foarte mulți parteneri în franciză. Și astăzi primim cereri aproape săptămânal. Foarte repede am ajuns la 100 de magazine, la 150 de magazine, la 200 de magazine.
Recomand și acum și am recomandat tot timpul antreprenorilor care cred că au un model de business care poate fi replicat să o facă. Practic, în franciză, dacă setezi un model de business care funcționează și ești dispus să cedezi din marjă către partenerul tău, acel magazin sau acea afacere va funcționa cu un partener local mult mai bine decât dacă este condusă de angajați ai companiei”, își amintește el.
Horia Cardoș povestește și că au existat momente când a luat în considerare chiar să-și vândă afacerea, dat fiind faptul că nu vedea potențial pentru hobby farming în România la vremea aceea.
„Dar, în 2008-2009 a venit criza și cumva ne-a adus pe toții cu picioarele pe pământ. Poate cei care locuiesc la oraș și nu au legătură cu zona rurală își imaginează că oamenii cresc animale, păsări sau își cultivă grădina din motive economice. Nu este așa. Este mai ieftin să cumperi carne de pasăre, ouă din magazin.
Oamenii care fac asta sunt cei care asta au făcut toată viață și le place și mai sunt cei care au descoperit această pasiune în ultimii ani, în general familiile tinere. Piața de hobby farming crește cu 30-40% în fiecare an. Este aproape o mândrie pentru un om educat și chiar cu venituri mari să-și crească o parte mică din ceea ce consumă. Iar în zilele acestea să nu știi cum să cultivi o roșie sau cum să crești trei păsări ca să ai niște ouă s-ar putea să fie fatal. Vin vremuri foarte complicate”, mai spune fondatorul Agroland.
În 2019, Agroland deschide și primul magazin de tip MEGA în Liești, Galați, pe o suprafață de 350 mp, ajungând în prezent la 20 de astfel de magazine.
„Acest concept a fost inventat în Europa în ultimii 10-15 ani. În călătoriile mele în vestul Europei am descoperit cu surprindere magazinele acestea pentru grădină și animale de companie care aveau o importantă secțiune pentru animale de fermă. Am zis că asta e direcția în care trebuie să mergem, pentru că lucrurile în retail, în România evoluează oarecum similar cu ce s-a întâmplat în vest, doar cu o viteză mult mai mare. Vom ajunge la 40 de magazine de tip MEGA peste doi ani”, precizează Horia Cardoș.
Un an mai târziu, în 2020, Agroland a preluat platforma Avicola Mihăilești cu 2,5 milioane de euro, dezvoltând două activități diferite: ferme de reproducție cu stație de incubație pentru producția de pui de o zi și ferme de găini pentru producția de ouă pentru consum. De asemenea, după această achiziție, Agroland a început și comercializarea ouălor de consum în rețeaua de magazine LIDL din toată țara.
„În această perioadă și probabil pentru următorii 2-3 ani, criza alimentară a afectat și va afecta și piața ouălor de consum. Pur și simplu nu sunt suficiente ouă la nivel de Europa. Practic, ouăle sunt sursa cea mai ieftină de proteine și ăsta este și motivul pentru care probabil anul viitor vom ajunge la o capacitate de 250.000 de găini în producție, ceea ce înseamnă undeva la 220.000 de ouă în fiecare zi. Asta ne va situa probabil în top 4 jucători din România. Vestea bună pentru noi este că avem planuri să creștem. Avem 240 de magazine și 20 de magazine MEGA, avem afacerea de food și o afacere foarte importantă și cu un ritm mare de creștere pentru noi este Agroland Agribusiness”, spune Horia Cardoș.
Platforma Avicola Mihăilești are în total 50 de hale, fiecare având o suprafață de 1.000 de metri pătrați utili, dintre care 39 sunt funcționale.
„Locația este în curs de renovare. În toamna acestui an vom echipa alte 6 hale și o să avem undeva la 60.000 de păsări. Pe lângă partea asta de consum de pasăre, mai avem în cealaltă parte a locației o stație de incubație pentru pui de o zi și o stație de sortare ouă de consum de unde pleacă ouăle către retaileri. Mai avem încă o investiție în derulare unde vom face o nouă fermă de tineret. Ne-am apucat să facem o investiție și în panouri fotovoltaice”, afirmă Andrei Pințur, Director Plaforma Avicolă Mihăilești.
Anul trecut, grupul Agroland a listat două dintre companiile sale la Bursa de Valori București. La 1 martie a fost listată Agroland Business System SA (simbol AG), iar la 15 iunie Agroland Agribusiness SA. De asemenea, tot anul trecut, grupul a preluat și fabrica de nutrețuri combinate de la Caransebeș, prima din România certificată ca să producă astfel de nutrețuri nemodificate genetic.
„O altă decizie strategică extrem de importantă pentru noi a fost listarea la Bursa de Valori București, prima dată a obligațiunilor și, după aceea, a acțiunilor. Această decizie ne poate duce de la o companie de 40 de milioane de euro, la o companie de 150 de milioane de euro.
În acea perioadă era un crah pe toate piețele de capital din lume din cauza declanșării pandemiei, dar am reușit în câteva ore să suprascriem oferta și am adunat în acel moment 8 milioane de lei. Aveam și experiența din 2008-2009 și știam că o criză de acest gen poate să aducă oportunități.
Ne-am dar seama foarte repede că oamenii dacă vor sta acasă vor vrea să facă ceva, să-și întrețină grădina, curtea, poate să crească păsări sau alte animale, ceea ce s-a și întâmplat. Suntem în domeniul cu cea mai previzibilă creștere”, spune Horia Cardoș.
Florin Radu, CEO Agroland Agribusiness, afirmă și el că „agricultura este cea mai clară zonă de dezvoltare și, totodată, și cea mai rapidă”.
„Activitatea Agroland Agribusiness este bazată în mod special pe vânzarea de inputuri pentru agricultură. Cred că la ora asta avem peste 700 de fermieri facturați și avem acel grup de fermieri care ne urmează an de an, în jur de 500 de fermieri. Ne propunem să creștem numărul lor.
Drumul n-a fost foarte ușor, inclusiv sistemul informatic nu era format pentru noi. Am luat-o cu totul de la zero. Acum ne mândrim că putem chiar de anul acesta poate să atingem 10 milioane de euro cifră de afaceri. Vrem să facem și activitate de cercetare mai ales pe zona de semințe”, precizează Florin Radu.
