Volatilitatea forintului ungar a crescut sprijinul pentru introducerea monedei euro în rândul investitorilor germani din Ungaria, până la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, potrivit rezultatelor unui sondaj publicat de Camera Germano-Ungară de Comerț și Industrie, informează Reuters.
Guvernul condus de premierul Viktor Orban nu are o dată țintă pentru adoptarea euro, iar Cabinetul de la Budapesta a respins ideea aderării la zona unică înainte ca standardele de viață ale ungurilor se apropie de cele din Uniunea Europeană, la care Ungaria a aderat în urmă cu două decenii, scrie Agerpres.
Banca Națională a Ungariei, care a redus dobânda cu 50 de puncte de bază, până la 7,75%, a avertizat recent că Ungaria a evitat o criză monetară la finele lui 2022, când prăbușirea forintului a forțat banca centrală să majoreze dobânzile în regim de urgență.
Sondajul realizat de Camera Germano-Ungară de Comerț și Industrie arată că 73% dintre cei 241 de investitori intervievați în perioada 19 februarie-20 martie sprijină adoptarea euro în Ungaria, acesta fiind cel mai ridicat nivel al sprijinului înregistrat după 2011 și totodată o creștere semnificativă față de minimele de aproape 50% înregistrate în 2016 și 2017.
"Acesta este rezultatul volatilității ridicate a cursului de schimb înregistrat în ultima perioadă. Am văzut un trend similar în timpul crizei financiare din 2009", se arată în concluziile sondajului. Atunci, sprijinul pentru aderarea la euro a Ungariei a fost de 94%.
Camera Germano-Ungară de Comerț și Industrie subliniază că sprijinul pentru euro este mai mare în rândul companiilor cu necesități mari de importuri și mai redus în rândul exportatorilor.
Sondajul arată că perspectivele pentru economia ungară în rândul respondenților s-a îmbunătățit, comparativ cu situația din urmă cu un an, iar în același timp companiile sunt mai optimiste când vine vorba de perspectivele pentru propriile afaceri. Cu toate acestea, sondajul arată că aproape jumătate dintre respondenți sunt nemulțumiți de incertitudinea legală din Ungaria pe fondul unei deteriorări generale a predictibilității politicilor economice, ca urmare a intervenției din ce în ce mai mari a guvernului în evoluțiile pieței.
