Premierul de extremă-dreapta al Ungariei, Viktor Orbán, s-a dezlănțuit împotriva „amestecului” de rase europene și non-europene, într-un discurs care a atras imediat indignarea partidelor de opoziție și a politicienilor europeni, relatează The Guardian.
„Noi (n.r. maghiarii) nu suntem o rasă mixtă … și nu vrem să devenim o rasă mixtă”, a declarat Orbán la Băile Tușnad. El a adăugat că țările în care se amestecă europeni și non-europeni nu mai sunt „națiuni”, scrie G4Media.ro.
Orbán face afirmații similare de ani de zile, dar aceste comentarii au fost formulate în termeni duri, de extremă dreapta, notează jurnaliștii britanici.
Katalin Cseh, europarlamentar din partea partidului de opoziție Momentum, a declarat că a fost îngrozită de discursul premierului.
„Declarațiile sale amintesc de o perioadă pe care cred că am dori cu toții să o uităm. Ele arată cu adevărat adevăratele culori ale regimului”, a spus ea.
Pe Twitter, Cseh s-a adresat persoanelor de rasă mixtă din Ungaria: „Culoarea pielii tale poate fi diferită, poți veni din Europa sau de dincolo de ea, dar ești unul dintre noi și suntem mândri de tine. Diversitatea întărește națiunea, nu o slăbește”.
Europarlamentarul român Alin Mituța a răspuns și el cu furie la comentariile lui Orbán. „Să vorbești despre „puritate” rasială sau etnică, mai ales într-o regiune atât de mixtă cum este Europa Centrală și de Est, este pur delirant și periculos. La fel este și domnul Orban”, a scris el pe Twitter.
Orbán a făcut aceste remarci în timpul unui discurs anual de referință la Băile Tușnad, în județul Harghita, unde a lansat anterior idei politice sau direcții ideologice majore. În 2014, a spus aici pentru prima dată că vrea să construiască o „democrație iliberală” în Ungaria.
Anul acesta, Orbán a ținut un discurs apocaliptic în care a prezis declinul Occidentului și a profețit „un deceniu de pericol, incertitudine și război”. De asemenea, el a criticat aspru sprijinul militar occidental pentru Ucraina, poziționându-se drept cel mai important aliat al Moscovei în interiorul Uniunii Europene.
„Cu cât mai multe arme moderne le oferă NATO ucrainenilor, cu atât mai mult rușii vor împinge linia frontului înainte… Ceea ce facem noi este să prelungim războiul”, a declarat Orbán în timpul discursului de sâmbătă.
Ungaria este membră a NATO, dar Orbán are de mult timp relații calde cu Putin și a petrecut cinci ore la Moscova discutând cu liderul rus, în februarie, cu puțin timp înainte de invazia rusă. Discursul a avut loc la două zile după ce ministrul său de externe a făcut o călătorie surpriză la Moscova pentru discuții și îl plasează cu mult în afara consensului european privind războiul.
Orbán a declarat că sarcina Occidentului nu ar trebui să fie aceea de a spera la o victorie ucraineană, ci de a media un acord de pace. „Nu ar trebui să fim de partea Rusiei sau a Ucrainei, ci între cele două”, a spus el, adăugând că politica de impunere a sancțiunilor asupra Rusiei nu a funcționat.
Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, a descris afirmațiile lui Orbán drept „propagandă rusă”.
Orbán a câștigat al patrulea mandat consecutiv în alegeri la începutul acestui an, guvernul său fiind acuzat că a înăbușit libertatea presei și a făcut rabat de la normele democratice de când partidul său, Fidesz, a câștigat puterea în 2010. De la criza refugiaților din 2015, guvernul lui Orbán a folosit retorica anti-migrație de extremă dreapta ca principal subiect de discuție.
Sâmbătă, el a făcut frecvente aluzii la teoria conspirației „marii înlocuiri”, care susține că există un complot pentru a dilua populația albă din SUA și din țările europene prin imigrație. El a spus că este „un truc ideologic al stângii internaționaliste să spună că populația europeană este deja de rasă mixtă”.
El a numit demografia, migrația și genul ca fiind principalele câmpuri de luptă ale viitorului, în aceeași zi în care mii de oameni s-au adunat la Budapesta pentru marșul anual Pride.
În prezent, Comisia Europeană a dat în judecată Ungaria din cauza unei legi recente anti-LGBTQ+, o copie a legii rusești privind „propaganda homosexuală”. Aceasta interzice persoanelor gay să apară în materialele educaționale școlare sau în emisiunile TV destinate minorilor.
Poziția lui Orbán în ceea ce privește Ucraina i-a pierdut sprijinul unora dintre foștii săi aliați ideologici, în special al partidului polonez de guvernământ Lege și Justiție, care a criticat poziția sa echivocă față de război.
„El este mai departe de curentul principal european ca niciodată”, a declarat Péter Krekó, de la grupul de reflecție Political Capital din Budapesta. „Cred că el crede cu adevărat că presiunile migrației vor însemna că Occidentul unit se va sfârși în curând și că fiecare guvern va deveni de extremă dreapta… De asemenea, este clar că vrea ca Rusia să câștige acest război”.
Orbán va spera ca alegerile din Italia din septembrie să întoarcă o coaliție de dreapta și, de asemenea, speră la revenirea lui Donald Trump în 2024. Luna viitoare, el urmează să se deplaseze la Dallas, Texas, unde se va adresa CPAC, o mare adunare a conservatorilor americani. La începutul acestui an, CPAC a găzduit o sesiune specială a conferinței la Budapesta.
Acasă, lupta lui Orbán cu instituțiile europene pare să se intensifice în continuare. UE a înghețat mai multe miliarde de euro din fondurile de redresare alocate Ungariei din cauza unor probleme legate de corupție și de statul de drept. Discursul dur al lui Orbán ar putea fi un semn că guvernul ungar a renunțat să mai primească aceste fonduri.
„El știe exact ce reacție va exista la acest discurs și cred că se pregătește pentru o lipsă de compromis”, a declarat Krekó. „Vrea să ducă o luptă simbolică în loc să vorbească despre măsurile de austeritate pe care va trebui să le introducă”.
