Analiză FT. Viktor Orban apelează la China pentru a stimula economia afectată de recesiune. Ungaria a absorbit un sfert din investițiile chineze din UE, în ultimii doi ani – un impuls binevenit, având în vedere tăierea fondurilor europene de 20 de miliarde de euro.
Prim-ministrul maghiar, Viktor Orban, a transformat Ungaria în principalul spațiu de desfășurare a capitalului chinez în Europa, în încercarea de a face față problemelor economice, arată Financial Times într-o analiză. Totuși, China nu este dispusă să investească în proiecte sociale, iar finanțările sale sunt insuficiente pentru a scoate guvernul maghiar din criză, explică specialiștii.
Ungaria a pierdut aproximativ 20 de miliarde de euro, bani europeni, din cauza problemelor legate de statul de drept, atrăgând după sine o serie de probleme pentru economia maghiară. În încercarea de a compensa, Viktor Orban, s-a concentrat pe atragerea investițiilor chineze în Ungaria.
Ministrul maghiar al Economiei și fost consilier al lui Viktor Orban a declarat că investițiile Chinei în Ungaria au contribuit la eforturile de menținere a industriei auto a țării, fiind “un nucleu foarte puternic” al economiei, despre care se estimează că va reprezinta aproape o treime din PIB. Ungaria a acceptat ofertele producătorilor chinezi de vehicule încă dinainte ca UE să decidă taxe suplimentare pentru aceștia. Anul trecut, mai multe companii chinezești au încercat să găsească locații în interiorul spațiului comunitar pentru a începe producția locală. Printre primele care au făcut acest lucru au fost cele mai importante grupuri din domeniul vehiculelor electrice și al bateriilor, BYD și CATL.
Miza construirii de fabrici pe continent a crescut însă după ce UE a implementat măsura taxării suplimentare cu până la 45% a vehiculelor provenite din China. Ungaria a profitat de această situație, considerând decizia UE “un pas neprietenos și destul de stupid” și argumentând că taxele pot fi evitate prin schimbarea locului de producție. Astfel, s-a concentrat pe colaborarea cu China.
BYD a ales orașul Szeged, din sudul Ungariei, ca locație pentru prima sa fabrică mare din Europa, iar CATL a început construcția unei fabrici în valoare de 7,3 miliarde de euro în estul țării. FT subliniază că, deși cele două companii sunt private, acestea au legături strânse cu Beijingul, fiind beneficiarii cheie ai unei scheme de susținere a industriei chineze.
Totuși, chiar dacă, pentru o perioadă, o astfel de strategie va funcționa pentru Ungaria, arată Financial Times în analiza sa, pe termen lung, nu va fi eficientă. Viktor Orban va trebui să găsească o modalitate prin care să rămână un aliat al lui Xi Jinping, dar și al lui Donald Trump, gestionând în același timp problemele provocate de scăderea finanțării din partea UE. Oficialii de la Budapesta consideră că vor putea să păstreze legăturile atât cu SUA cât și cu China, în ciuda tarifelor de până la 60% pe care Trump a promis că le va impune importurilor chineze.
Chiar dacă ar reuși să mențină un echilibru și va reuși să colaboreze atât cu China cât și cu SUA, Orban are și alte probleme: cu Bruxelles-ul și cu alte state UE, iritate de legăturile diplomatice strânse pe care Orban insistă să le păstreze cu Moscova și Beijing. În acest context, unii experți consideră că Beijingul nu va fi capabil să investească în proiecte ce nu îi aduc profit, aflându-se într-un război comercial atât cu UE cât și cu SUA. De altfel, investițiile chineze nu vor putea compensa și susține pe cont propriu deficitul Ungariei, în condițiile în care China nu este dispusă să investească suficient de mult, mai arată FT.
Deși până acum Ungaria s-a dovedit a fi un partener perfect pentru companiile chineze, cu costuri ale forței de muncă și ale terenurilor mai mici decât în alte părți ale Europei, situația s-ar putea schimba după venirea lui Trump la Casa Albă. În luna mai, China a făcut din Ungaria unul dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai săi, Xi promițând să investească în proiecte-cheie de infrastructură în timpul unei vizite la Budapesta. Totuși, de atunci nu au mai fost anunțate alte investiții.
Ungaria se află acum în recesiune, PIB-ul scăzând cu -0,7 % în trimestrul al treilea, iar guvernul se așteaptă ca deficitul bugetar să atingă aproximativ 4,5 % din PIB în 2024, cu mult peste limita de 3% impusă de UE. Unii economiști consideră că deficitul ar putea fi și mare mare din cauza lui Orban, care încurajează cheltuieli pe care Ungaria nu și le poate permite.
Potrivit Comisiei Europene, Ungaria primea anual transferuri de la UE în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 2,5% din PIB. Dincolo de acest fapt, Budapesta se confruntă și cu presiuni din cauza lipsei investițiilor în infrastructura publică, care lasă guvernul vulnerabil la atacurile politice. După ce a pierdut finanțarea de la UE, nu s-a mai putut angaja în proiecte importante și a pierdut multe investiții plănuite.
Cel mai afectat sector lovit de lipsa fondurilor este cel feroviar, unde au fost anulate finanțări UE în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro. Singurul proiect major de construcție feroviară aflat în desfășurare este o linie de cale ferată finanțată de China, care însă traversează zone slab populate între Budapesta și capitala sârbă Belgrad. Aceasta face parte din inițiativa globală de infrastructură Belt and Road a Beijingului, în valoare de un miliard de dolari, și va deservi în principal mărfurile chinezești.
