Parlamentul European a dat în judecată, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Comisia Europeană (CE), pe care o acuză de faptul că nu aplică regulementul cu privire la condiționarea plății fondurilor europene de respectarea statului de drept, a anunțat președintele PE David Sassoli, relatează AFP.
”Așa cum cer rezoluțiile parlamentare, serviciul nostru juridic a sesizat Curtea de Justiție printr-un recurs împotriva Comisiei Europene cu privire la neaplicarea regulamentului condiționalității”, a anunțat David Sassoli, arată news.ro.
”Noi așteptăm ca CE să acționeze în mod coerent și să se ridice la înlțimea a ceea ce președinta (Ursula von der) Leyen a declarat la ultima noastră discuție în plen despre acest subiect. Vorbele trebuie să fie transformate în fapte”, a subliniat președintele PE.
”Noi nu ne vom lăsa valorile comune să fie puse în pericol. Comisia va acționa”, anunța Ursula von der Leyen în fața eurodeputaților reuniți la Strasbourg, într-o dezbatere cu primierul polonez Mateusz Morawiecki, prezent atunci pentru a apăra o hotărâre a Tribunalului Constituțional polonez care contestă primatul dreptului european.
”Regulamentul cu privire la condiționalitate, adoptat în decembrie, permite UE să suspende plățile de la bugetul UE către state membre în care statul de drept este amenințat, însă CE s-a abținut să îl folosească până în prezent”, a amintit David Sassoli.
Acest regulament, aprobat în unanimitate de către statele membre, a intrat în vigoare în ianuarie 2021.
Budapesta și Varșovia au contestat legalitatea acestui regulament și au formulat recurs la CJUE, căreia îi cere să invalideze regulamentul.
CITEȘTE ȘI Cum previi picarea site-ului în cazul creșterilor masive de traficO hotărâre a CJUE cu privire la acest recurs este așteptată la sfârșitul anului 2021 sau începutul anului 2022.
Statele membre UE au convenit să aștepte avzul CJUE cu privire la acest mecanism înainte să lase CE să-l folosească.
Sume considerabile sunt în joc în Polonia - 75 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani ca fonduri de coeziune și 31 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani prin finanțări de la Politica Agrcolă Comună.
Încălcările statului de drept ridică de asemenea probleme în aprobarea planurilor prezentate de către Polonia și Ungaria pentru a beneficia de finanțări europene prevăzute în vederea relansării economice post-covid.