Ungaria și Polonia exercită presiuni în vederea unei mențineri a regulii unanimității în domeniul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene (UE), în urma formării de curând a unei coaliții care apără principiul unei majorități calificate și abolirii dreptului de veto în acest domeniu, relatează Euronews.
Această decizie a fost anunțată de către ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó.
El a anunțat că au loc negocieri preliminare împotriva acestui nou ”grup de prieteni” ai majorității calificate, din care parte, între alte state membre UE, Germania și Franța, cei doi grei ai Uniunii, scrie News.ro.
”Bineîneles, de cealaltă parte o echipă este de asemenea pe cale să se organizeze, ca să zic așa. Am purtat negocieri la nivel de ambasadori aici, la Bruxeles”, a declarat presei Péter Szijjártó.
”Statele membre care vor să păstreze unanimitatea și posibilitatea de a-și apăra interesele naționale în procesul deciziilor de la Bruxelles vor o cooperare strânsă”, dă el asigurări.
Péter Szijjártó nu a citat însă țările care au partickipat la aceste negocieri.
Omologul său polonez Zbigniew Rau și-a exprimat ulterior susținerea.
”Polonia nu va susține niciodată ideea trecerii de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în domeniul politicii externe și de decuritate comune”, a anunțat într-o postare pe Twitter Zbigniew Rau.
O sursă diplomatică declară Euronews că din grupul în favoarea păstrării unanimității ar putea să facă parte nouă state membre UE, însă nu a apărut nicio listă.
Nu se știe dacă aceste negocieri vor conduce la o asociere oficială sau doar la un aranjament fluctuant.
Această inițiativă vizează să reprezinte o contrapondere a ”grupului prietenilor”, format la începutul acestei luni de către Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania și Slovenia.
Aceste state memre UE vor o remodelare a politcii externe a Uniunii în mod ”pragmatic”, printr-o renunțare treptată la unanimitate.
Această regulă se aplică numai anumitor domenii ale politicii europene - extinderea, fiscalitatea și bugetul UE,
Necesitatea obținerii celor 27 de voturi este exploatată adesea de către o capitală cu scopul de a respinge, deraia sau bloca decizii colective.
Ungaria, mai ales, este puternic criticată din cauză că a folosit în mai multe rânduri această putere individuală cu scopul de a obstrucționa acorduri-cheie, provocând astfel frustrarea celorlalte state membre UE.
Această tactică a fost folosită din nou luni, când Budapesta a blocat plata unei tranșe a unor ajutoare militare UE, în valoare de 500 de milioane de euro, destinate Ucrainei, după ce Kievul a decis să înscrie cea mai mare bancă comercială ungară - OTP - pe lista ”susținătorilor internaționali ai războiului”.
Banca ungară, dar și alte întreprinderi private care apar pe listă, resping aceste acuzații. Ea consideră că este vorba despre o decizie incorectă și neobiectivă.
