Ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó a spus că în problema extragerii zăcămintelor offshore din România, până acum Ungaria a fost lăsată de izbeliște de o companie americană și una austriacă, după ce contractul de achiziție pentru trei miliarde de metri cubi de gaze se afla deja în vigoare, însă proiectul a fost oprit în cele din urmă, relatează hirado.hu.
În ultimii ani, în partea românească a Mării Negre au fost descoperite și deja parțial exploatate depozite uriașe de gaz natural. Potrivit estimărilor moderat optimiste, ar fi vorba de cel puțin 40 de miliarde de metri cubi de gaz, dar ar putea fi până la 200 de miliarde – suficient pentru a acoperi necesarul total al României pentru deceniile următoare și pentru a vinde chiar la export. Pentru a transporta acest gaz din Marea Neagră în țările europene, a fost planificată construirea unei conducte, în cadrul proiectului numit BRUA, de la inițialele țărilor Bulgaria, România, Ungaria și Austria. BRUA ar fi trebuit să înceapă să funcționeze din 2019. Însă cum se întâmplă adesea la astfel de mari proiecte internaționale, există și în acest caz deja destule controverse. Este vorba de o dispută ungaro-română pe tema legislației românești privind exploatarea gazelor offshore și cantitatea de gaz care ar urma să fie livrată Ungariei prin conducta BRUA, relatează digi24.ro
În vara anului 2018, șeful rețelei ungare de transport de gaz (FGSZ) Kristóf Terhes cerea autorităților române să adopte legea exploatărilor offshore și să livreze Ungariei cantitatea dorită de această țară de 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Ulterior, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, mergea chiar mai departe, spunând: „România ar periclita prin amânările ei securitatea energetică din regiune”. Partea română a respins indignată aceste acuzații iar unii politicieni și experți au reproșat Budapestei că nu și-ar respecta obligațiile asumate în proiectul construirii conductei BRUA, scrie Deutsche Welle. Guvernul Orbán a decis să nu mai construiască o conductă care ar urma să conecteze proiectul BRUA cu nodul energetic austriac Baumgarten.
Argumentul Budapestei: conexiunile existente deja via Slovacia ar fi suficiente pentru a transporta gazul mai departe, mai scrie sursa citată.
În urmă cu 3 ani, Ungaria făcea presiuni asupra României ca să înceapă exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră. Prezent la un eveniment peste Ocean, șeful diplomației ungare spunea că sunt patru state care ar putea scăpa Europa de dependența de gazul rusesc, iar printre ele se numără și România.
Péter Szijjártó: Vă pot spune că sunt patru aliați de care depinde dacă putem sau nu să ne diversificăm resursele energetice. Patru aliați: Statele Unite, România, Croația și Austria. De ce? Pentru că în România este un depozit imens de gaz în mare pentru care Exxon din SUA și OMV din Austria au dreptul de exploatare. Au luat o decizie finală în ce privește investiția în infrastructură? Nu. Noi avem infrastructura necesară? Da. Ceea ce lipsește este o decizie americano-austriacă pentru a exploata aceste gaze și care mai apoi să fie exportate în Ungaria. Bineînțeles, cele două companii, americană și austriacă, nu sunt mulțumite de legislația românească, se plâng întotdeauna de acest lucru”.
Între timp, compania americană ExxonMobil a renunțat la investiție și a vândut Romgaz participația în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Iar în ceea ce privește exportul către Ungaria a gazelor românești extrase din Marea Neagră, subiectul e deocamdată înghețat, chiar dacă premierul ungar anunța că trei companii ungare au câștigat o licitație pentru gazele din România
