După Belgia, vine imprevizibila Ungaria: țara lui Viktor Orban preia conducerea Consiliului Uniunii Europene pentru șase luni, promițând să acționeze "imparțial" pentru a calma temerile Bruxelles-ului, relatează AFP.
Excese antidemocratice și legături cu Kremlinul, în ciuda ofensivei Rusiei în Ucraina: președinția ungară provoacă neliniște în Parlamentul European și în mai multe state membre, într-un moment în care Franța este, de asemenea, îngrijorată, extrema dreaptă ajungând în frunte în primul tur al alegerilor legislative de duminică, scrie News.ro.
La Budapesta, guvernul vrea să liniștească, spunând că este gata să-și asume "obligațiile și responsabilitățile" misiunii sale, care durează până în decembrie. "Vom acționa ca un mediator imparțial, CU deplină loialitate față de toate statele membre", a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, când a dezvăluit programul la mijlocul lunii iunie.
"În același timp", a adăugat el, Ungaria va folosi lumina reflectoarelor pentru a-și evidenția "viziunea asupra Europei".
În ceea ce privește statul de drept, imigrația și conflictul din Ucraina, Ungaria intenționează să își facă auzită vocea discordantă, o voce care a dus la conflicte repetate cu partenerii săi și la înghețarea a miliarde de euro din fonduri europene.
După ultima președinție maghiară a UE, în 2011, Viktor Orban se lăuda că le-a dat "palme prietenești" "călăilor agitați" din Parlamentul European, pe care îl considera un bârlog al "liberalilor și stângii".
De data aceasta, politicianul în vârstă de 61 de ani pare și mai combativ, între denigrarea "elitei tehnocrate" de la Bruxelles și o serie de veto-uri în ultimele luni pentru a bloca ajutorul militar acordat Kievului.
El a promis să "ocupe Bruxelles-ul" după alegerile europene, pe care le-a calificat drept "istorice", dar, deși extrema dreaptă a crescut în sondaje la 9 iunie, valul nu s-a materializat.
Viktor Orban nu a reușit să influențeze posturile-cheie ale UE: în ciuda opoziției sale, liderii au convenit să o numească din nou pe Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei. Ca o coincidență, liderul german a amânat pe termen nedefinit o vizită la Budapesta programată inițial pentru această săptămână pentru a da startul președinției.
În ceea ce privește Parlamentul European, premierul ungar este departe de a-l fi cucerit: a pierdut deputați, iar partidul său Fidesz se numără în continuare printre neafiliați. Cu toate acestea, negocierile sunt în curs cu celelalte partide din Europa Centrală.
Orban și-a anunțat, de la Viena, intenția de a forma un grup "Patrioți pentru Europa", alături de liderul partidului naționalist austriac FPÖ, Herbert Kickl, și de fostul prim-ministru ceh eurosceptic Andrej Babis, fondator al mișcării centriste ANO.
Acesta mai trebuie să obțină sprijin în alte patru țări înainte de a putea forma o fracțiune cu drepturi depline.
"MARJĂ DE MANEVRĂ LIMITATĂ"
Printre acestea se numără consolidarea "competitivității economice" a blocului, o mai bună combatere a "imigrației ilegale" și apropierea țărilor din Balcanii de Vest de aderarea la UE.
Deși Budapesta anunță "o președinție activă", experții nu se așteaptă la un program foarte încărcat într-un moment în care noua Comisie trebuie să se orienteze.
Viktor Orban va încerca fără îndoială să obstrucționeze anumite dosare și să relaxeze restricțiile privind statul de drept pentru a recupera fondurile europene, dar "marja sa de manevră este limitată", potrivit lui Daniel Hegedus, cercetător la think-tank-ul German Marshall Fund.
Președinția rotativă permite țării care o deține să controleze agenda reuniunilor celor 27, o putere semnificativă, dar nu absolută, potrivit mai multor diplomați europeni. Mai ales că Belgia și instituțiile europene au lucrat din greu pentru a finaliza deciziile importante și "a limita astfel instabilitatea", a declarat analistul pentru AFP.
Un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost aprobat, iar negocierile de aderare calificate drept "istorice" au fost deschise oficial cu Ucraina - două decizii dezaprobate de Viktor Orban.
În ciuda puterii sale limitate de a provoca probleme, Ungaria nu va ezita să se lase pradă unei "comunicări provocatoare", potrivit d+lui Hegedus.
Sloganul președinției a provocat deja agitație: "Make Europe Great Again" (Fă ca Europa să fie din nou măreață), preluând motto-ul fostului președinte american Donald Trump, pe care premierul ungar speră să îl vadă reales în noiembrie.
