Premierul ungar Viktor Orban și ministrul său al justiției Judit Varga și-au declarat sprijinul pentru Polonia, care a declanșat un nou conflict cu Bruxellesul după ce a contestat printr-o decizie a Tribunalul Constituțional întâietatea dreptului european asupra celui național și a acuzat Curtea de Justiție a UE (CJUE) că își depășește competențele.
''Apartenența la UE nu înseamnă că Curtea de Justiție a UE poate să treacă peste constituțiile naționale sau că Polonia și-a transferat în întregime suveranitatea către UE'', a scris Judit Varga pe Twitter, potrivit agenției MTI.
''Înțelegem deplin răspunsul Poloniei, care a fost declanșat de relele practici ale instituțiilor UE'', a continuat ea, adăugând că ''ambițiile imperiale ale Bruxellesului trebuie oprite'', scrie Agerpres.
În acest timp, Viktor Orban a semnat o rezoluție de sprijin față de Polonia. ''Se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE și prin extinderi viclene de competențe'', remarcă premierul ungar în acest text.
''Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competență, și cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE'', consideră Viktor Orban.
Tribunalul Constituțional din Polonia a decis joi că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituția țării, punând în discuție un principiu-cheie al integrării europene. ''Organele europene acționează dincolo de competențele lor'', a declarat Julia Przylebska, președinta Tribunalului Constituțional polonez. Ea a denunțat ''ingerința Curții de Justiție a UE în sistemul judiciar polonez'' și a enumerat o serie de articole din tratatele UE care, conform judecătorilor polonezi, sunt în contradicție cu legea fundamentală a Poloniei.
Ungaria și Polonia, țări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă ''statul de drept'' și ''valorile europene'' prin limitarea drepturilor comunității LGBT, prin reformele în justiție sau refuzul de a accepta migranți. O serie de proceduri de infringement și acțiuni la CJUE au fost declanșate împotriva lor de Comisia Europeană, care nu a aprobat încă planurile de redresare și reziliență (PNRR) ale celor două țări, în timp ce Budapesta și Varșovia acuză Comisia Europeană și CJUE de practicarea unor ''standarde duble''.
Un precedent în contestarea întâietății dreptului UE asupra celui național a fost produs anul acesta și de Germania, după ce Curtea Constituțională a acesteia a stabilit că Banca Centrală Europeană și-a depășit competențele într-un program de achiziționare de active de către sectorul public de pe piețele secundare. Mai mult, judecătorii constituționali germani au decis că o hotărâre a CJUE care validase acel program nu are efecte juridice în Germania.
Decizia Curții Constituționale germane a fost atunci salutată de premierul polonez Mateusz Morawiecki drept ''una dintre hotărârile cele mai importante din istoria Uniunii Europene'', în timp ce Comisia Europeană a declanșat împotriva Berlinului o procedură de infringement, la care guvernul condus de Angela Merkel a răspuns estimând că ea nu are fundament și că instanțele germane au acționat conform dreptului european.
Însă spre deosebire de cazul deciziei germane, cea poloneză pune sub semnul întrebării fundamentele construcției europene, conform cărora UE, ca entitate de drept, se bazează pe principiul că toate statele sale membre recunosc supremația dreptului european și faptul că numai CJUE le poate interpreta, notează agenția Reuters.
După decizia Tribunalului Constituțional polonez, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va face ''să fie respectate principiile fondatoare ale UE''. ''Toate hotărârile Curții de Justiție a UE sunt obligatorii pentru toate autoritățile statelor membre, inclusiv pentru instanțele naționale. Dreptul Uniunii are întâietate față de dreptul național, inclusiv față de dispozițiile constituționale. Acesta este angajamentul pe care toate statele membre ale UE și l-au asumat în momentul aderării la Uniunea Europeană'', a indicat șefa executivului comunitar.
La rândul lor, miniștrii de externe francez și german, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, au emis o declarație comunã în care cer Poloniei sã accepte întocmai legislația europeanã și verdictele CJUE, ei argumentând cã ''apartenența la UE este însoțită de angajamentul deplin și nelimitat față de valorile și regulile comune''.
