Președintele ucrainean Petro Poroșenko a evocat ”amenințarea unui război total” cu Rusia care, susține el, și-a ”crescut drastic” prezența militară la frontieră, dramatizând și mai mult situația deja tensionată după capturarea unor nave ucrainene la Marea Neagră, relatează AFP.
Ridicând tonul față de Vladimir Putin, Donald Trump a amenințat, la rândul său, să anuleze o întâlnire prevăzută la sfârșitul săptămânii, cu omologul său rus la summitul G20 în Argentina, scrie News.ro
Raportul cu privire la situație pe care consilierii săi în domeniul securității naționale urmează să i-l predea în curând ”va fi hotărâtor”, a declarat președintele Statelor Unite într-un interviu acordat The Washington Post (WP).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Poate că nu voi face întâlnirea” cu liderul de la Kremlin, a avertizat el, după ce Casa Albă tocmai a confirmat organizarea întâlnirii.
”Mie nu-mi place această agresiune”, a insistat Trump, acuzat adesea că este prea conciliant cu Moscova.
Ucraina și Rusia sunt angajate în cea mai gravă confruntare de mai mulți ani, după capturarea, duminică, de către Paza de Coastă rusă, în largul Crimeei anexate, a trei nave militare - într-un incident armat fără precedent.
”Eu nu vreau ca cineva să creadă că astea sunt copilării. Ucraina se confruntă cu un război total cu Federația rusă”, a tunat marți președintele Poroșenko la trei posturi ucrainene de televiziune.
În opinia sa, numărul tancurilor din bazele militare ruse situate de-a lungul frontierei ”s-a triplat”, iar numărul de unități militare ”a crescut drastic”.
Președintele ucrainean a anunțat, de asemenea, o creștere puternică a numărului navelor militare ruse la Marea Azov și o prezență militară rusă consolidată în Crimeea, o peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014.
Aceasta este prima confruntare militară fățișă între Moscova și Kiev după această anexare și izbucnirea, în acelașii an, a unui război în estul Ucrainei între forțe ucrainene și separatiști proruși, soldat cu peste 10.000 de morți.
”PROVOCARE” SAU ”AGRESIUNE”
Acuzați că au traversat în mod ilegal frontiera rusă, 12 marinari ucraineni, dintre cei 24 luați prizonieri duminică, au fost plasați marți în detenție provizorie până la 25 ianuarie, potrivit hotărârii unui tribunal de la Simferopol, capitala Crimeei, a constatat un jurnalist AFP. Ceilalți marinari urmează să compară în justiție miercuri.
Acroșajul la Marea Neagră a avut loc după ce bastimente aparținând Marinei ucrainene au încercat să traverseze Strâmtoarea Kerci pentru a intra în Marea Azov, de o importanță crucială în exporturile de cereale și oțel produse în estul Ucrainei.
Paza de Coastă rusă, aflată în subordinea serviciilor ruse de securitate FSB, a imobilizat prin forță două vedete și un remorcher ucrainene, pe care le-au acuzat că au intrat ilegal în apele teritoriale ruse.
Incidentul a fost catalogat de Rusia drept ”o provocare”, iar Ucraina a denunțat un ”act de agresiune” a Moscovei, cerând eliberarea marinarilor și restituirea navelor.
Petro Poroșenko a dat asigurări că a încercat, în zadar, să-l contacteze pe Vladimir Putin.
”Am fost nevoit (să-i cer cancelarului german Angela Merkel) să discute cu Putin” despre acest incident, a afirmat el.
În urma incidentului, Parlamentul ucrainean a adoptat luni prin vor introducerea legii marțiale în regiunile de frontieră. Poroșenko și-a justificat această inițiativă - fără precedent de la independența acestei foste republici sovietice în 1991 - prin ”amenințarea extrem de mare” a unei ofensive terestre ruse.
Vladimir Putin a avertizat marți Ucraina să nu comită vreo acțiune ”nechibzuită” și i-a transmis ”preocuparea (sa) serioasă” Angelei Merkel, căreia i-a cerut să exercite presiuni asupra Kievului.
”APROAPE SINGURE”
Legea marțială, care a intrat în vigoare miercuri - în aproximativ zece regiuni - le permite, timp de o lună, autorităților ucrainene să-și mobilizeze cetățenii, să reglementeze activitatea presei și să limiteze adunările publice.
În ochii lui Putin ”este evident că toate astea s-au făcut în legătură cu campania electorală din Ucraina” în vederea alegerilor prezidențiale din primăvară.
Moscova dă asigurări că a acționat ”în strictă conformitate cu dreptul internațional” și acuză Kievul de faptul că ar căuta ”un pretext în vederea consolidării sancțiunilor” impuse de UE și Statele Unite Rusiei încă din 2014.
Problema unor noi sancțiuni europene urmează să fie studiartă cuocazia unei reuniuni în decembrie.
Washingtonul, care a denunțat luni o acțiune ”ilegală” a Moscovei, i-a îndemnat marți pe europeni să facă ”mai mult pentru a asista Ucraina”, și anume pe tema sancțiunilor impuse Rusiei, care ”nu sunt întotdeauna aplicate”.
”Guvernul american a adoptat o poziție puternică de susținere a Ucrainei, am vrea ca și alte țări să facă de asemenea mai mult”, ”pentru ca Statele Unite să nu gestioneze aceste probleme aproape singure”, a insistat marți o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.
”Franța îndeamnă părțile să favorizeze o calmare a situației și ca fiecare să dea dovadă de reținere”, a declarat ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian după ce a discutat cu omologul său rus Serghei Lavrov.
Aceste incidente au loc în contextul unei intensificări a tenisunilor în Strâmtoarea Kerci, care desparte Peninsula Crimeea anexată de teritoriul rus. Rusia revendică controlul acstei strâmtori, singura cale maritimă de trecere din Marea Neagră în Marea Azov.
