Informația a fost anunțată de Financial Times, care citează oficiali ucraineni și europeni implicați în planificare.
Ucraina a început să planifice alegerile prezidențiale împreună cu un referendum privind un posibil acord de pace cu Rusia.
Reuters a relatat săptămâna trecută că, în conformitate cu un cadru discutat de negociatorii americani și ucraineni, orice acord de pace va fi supus unui referendum la care alegătorii ucraineni ar vota simultan cu alegerile naționale, scrie News.ro.
Oficialii au discutat posibilitatea ca alegerile naționale și referendumul să aibă loc în luna mai.
Rusia, Ucraina și Statele Unite s-au întâlnit săptămâna trecută la Abu Dhabi pentru a doua rundă de negocieri trilaterale. Acestea nu au dus la niciun progres major, ci doar la un schimb de 314 prizonieri de război, primul schimb de acest fel din octombrie.
Kremlinul a declarat marți că nu a fost stabilită încă o dată pentru următoarea rundă de negocieri de pace privind Ucraina, dar a afirmat că negocierile vor avea loc probabil în curând.
Potrivit Ukrainska Pravda, toate sondajele recente arată că majoritatea ucrainenilor sunt împotriva alegerilor înainte de încetarea ostilităților.
De asemenea, majoritatea ucrainenilor chestionați resping categoric propunerea de a transfera întreg Donbasul sub controlul Rusiei în schimbul garanțiilor de securitate din partea SUA și Europei.
În același timp, majoritatea ucrainenilor chestionați – 55% – susțin organizarea unui referendum pe tema unui acord de pace care să pună capăt războiului cu Rusia, iar 32% sunt împotriva.
În același timp, Rețeaua Civică OPORA a reamintit că legislația actuală interzice organizarea de referendumuri în timpul stării de urgență, deoarece în astfel de condiții este imposibil să se asigure participarea a milioane de ucraineni aflați în străinătate, precum și a personalului militar, să se depășească toate amenințările la adresa securității, campaniile de dezinformare și să se restabilească pe deplin infrastructura electorală distrusă. Chiar dacă ostilitățile încetează, pregătirea unui astfel de referendum va necesita mult timp și schimbări complexe.
Președintele american declarase deja că „la un moment dat vor fi necesare alegeri” în Ucraina. Generalul Keith Kellogg, emisarul special al lui Donald Trump pentru conflictul ruso-ucrainean, menționase și el acest lucru pe 1 februarie într-un interviu acordat Reuters: „Majoritatea țărilor democratice organizează alegeri în timp de război. Cred că este important ca acestea să aibă loc. Cred că este un lucru bun pentru democrație”.
Cu toate acestea, legea marțială, prelungită în mod permanent de la invazia din 24 februarie 2022, împiedică organizarea alegerilor. Partidele politice ucrainene, reunite în perioada 10-12 noiembrie 2023, au convenit să organizeze alegeri „la șase luni după încetarea legii marțiale”.
Kievul se confruntă astferl cu o dilemă: „Cum să rămână o democrație exemplară, demnă de aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce luptă pe front fără a se diviza?”, rezuma Tatiana Kastueva-Jean, directoarea Centrului Rusia/Eurasia al IFRI, pentru Le Figaro .
Vladimir Putin a fost reales triumfal cu un scor sovietic de 87% pe 17 martie 2024. Rusia, care nu se află oficial în război, ci a lansat o „operațiune militară specială”, nu și-a modificat calendarul electoral. „O simulare de alegeri”, a comentat ironic președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Deja la jumătatea lunii decembrie, președintele ucrainean sugerse că este favorabil cedării unor teritorii către Rusia în schimbul păcii. Cu toate acestea, el a precizat că un astfel de acord nu ar putea fi încheiat decât după un referendum. Ar fi o procedură necesară pentru a modifica Constituția ucraineană, care prevede indivizibilitatea teritoriului. Nimic nu garantează însă că ucrainenii, atacați de ruși din 2014 și supuși unei invazii pe scară largă din 2022, vor fi dispuși să renunțe la o parte din țara lor în favoarea agresorului, notează Le Figaro.
