Turcia va majora de la 1 iulie salariul minim lunar cu încă 34%, a anunțat Guvernul de la Ankara, în contextul inflației ridicate, transmite Reuters.
În semestrul doi din 2023, salariul minim lunar se va situa la 11.402 lire (483 de dolari). Însă inflația este mult peste ținta oficială de 5%, iar în octombrie a atins 85,5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, determinând autoritățile să majoreze salariul minim cu 100% în cursul anului trecut. În mai, rata anuală a inflației s-a redus la 39,6% după ce Guvernul a oferit gratuit gaze naturale, compensând creșterea prețurilor la alte bunuri, arată Adevărul.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Comisia pentru evaluarea salariului minim și-a finalizat activitatea cu un acord între lucrători și angajatori", a anunțat ministrul Muncii din Turcia, Vedat Isikhan.
Joi va avea loc reuniunea Băncii Centrale a Turciei, iar analiștii se așteaptă la majorarea dobânzii, de la actualul nivel de 8,5%.
Noul ministru de Finanțe al Turciei, Mehmet Simsek, a declarat că țara nu are altă alegere decât să revină la "fundamente raționale" pentru a asigura predictibilitatea economiei.
Stabilitatea macrofinanciară într-un mediu de provocări globale și tensiuni geopolitice crescute va fi o prioritate, a mai spus Mehmet Simsek. "Disciplina fiscală și asigurarea stabilității prețurilor pentru o creștere economică ridicată și sustenabilă vor fi obiectivele noastre principale", a precizat Simsek, cel care a mai ocupat postul de ministru de Finanțe și ulterior vicepremier între 2009 și 2018. "Este vital pentru țara noastră să reducă inflația până la zona de o singură cifră, să crească predictibilitatea în toate domeniile și să accelereze transformarea structurală, care va reduce deficitul de cont curent", a spus Simsek.
Spre deosebire de teoriile economice clasice, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de părere că dobânzile ridicate favorizează inflația. În consecință, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susține producția și exporturile.
Însă abordarea neortodoxă a lui Erdogan cu privire la dobânzi a lăsat piețele la mâna unui mix de reglementări și intervenții ad-hoc, astfel că noi măsuri au fost introduse informal sau de la o zi la alta. În aceste condiții, investitorii străini au plecat, iar deținerile străine de acțiuni și obligațiuni turcești au scăzut cu aproape 85%, sau 130 de miliarde de dolari, începând din 2013.
Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare, Banca Centrală a Turciei cheltuind aproape 200 de miliarde de dolari în ultimul an pentru a susține lira, rezervele valutare au coborât în teritoriul negativ iar inflația a urcat la 80% anul trecut.
"Este evident că modelul economic actual nu funcționează. Cel mai probabil, Erdogan este conștient de acest lucru și o tranziție modestă la o politică mai ortodoxă în viitorul apropiat este probabilă pentru că altfel nu este sustenabil. Orice semnal în această direcție ar fi salutat de piață", a declarat anterior Burak Cetinceker, manager de fonduri la Strateji Portfoy în Istanbul.
