Ucraina, dar și Republica Moldova au fost luate din nou în calcul de revista The Economist pentru a fi desemnate "țara anului 2023" într-un an marcat de războaie și derive autoritariste, însă în cele din urmă, alegerea jurnaliștilor s-a oprit asupra unei țări care a dovedit că se pot câștiga alegeri și fără demersuri populiste, ba chiar cu reforme economice dure și sensibile.
„Istoricii nu vor privi înapoi la 2023 ca la un an fericit pentru omenire. Au izbucnit războaie, au fost instaurate regimuri autocratice, iar în multe țări oamenii puternici au încălcat legile și au îngrădit libertățile. Acesta este fundalul sumbru al premiului nostru anual "țara anului". Dacă premiul nostru ar fi fost pentru rezistența oamenilor obișnuiți în fața ororii, ar fi existat o mulțime de candidați, de la palestinienii și israelienii în conflictul lor acerb până la sudanezii care fug în timp ce țara lor face implozie. Cu toate acestea, de când am început să desemnăm țara anului, în 2013, am căutat să recunoaștem ceva diferit: locul care s-a îmbunătățit cel mai mult”, explică The Economist.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Căutarea unui punct luminos într-o lume sumbră i-a determinat pe unii dintre membrii personalului nostru să dispere și să propună Barbie Land, utopia roz fictivă a unui blockbuster de la Hollywood”, notează publicația, cu umor. „Dar, în viața reală, există două seturi de țări care merită să fie recunoscute în 2023”, arată The Economist.
MOLDOVA ȘI UCRAINA AU REZISTAT INTIMIDĂRII DIN PARTEA VECINILOR AUTOCRAȚI
Prima categorie se referă la „locuri care au rezistat intimidărilor din partea vecinilor autocrați” și aici publicația include Ucraina - țara premiată anul trecut - și Moldova, care fusese desemnată „țara anului” în 2021, scrie News.ro.
„Nu se poate spune că viața în Ucraina s-a îmbunătățit, dar țara și-a continuat cu curaj lupta sa împotriva mașinăriei de război a lui Vladimir Putin, în ciuda unei ezitări din partea susținătorilor săi occidentali. Moldova a rezistat intimidării rusești. Finlanda s-a alăturat alianței NATO și Suedia o va urma în curând. În Asia, o serie de țări și-au păstrat cumpătul în fața agresiunii chineze, adesea în colaborare cu America. Filipine și-a apărat granițele maritime și legea mării împotriva unor nave chinezești mult mai mari. În august, Japonia și Coreea de Sud au lăsat deoparte nemulțumirile lor istorice pentru a-și aprofunda cooperarea. Statul insular Tuvalu, cu o populație de 11.000 de locuitori, tocmai a semnat un tratat cu Australia care îi asigură populația împotriva schimbărilor climatice și include o garanție de securitate pentru a preveni căderea sub controlul Chinei” - menționează The Economist.
ȚĂRI CARE ȘI-AU APĂRAT DEMOCRAȚIA LA ELE ACASĂ
Cel de-al doilea grup de țări luat în calcul sunt cele care au apărat democrația sau valorile liberale la ele acasă, iar aici The Economist menționează „Liberia, o țară fragilă și marcată de război, care a reușit un transfer pașnic de putere. La fel a făcut și Timorul de Est, care și-a menținut reputația de a respecta drepturile omului și o presă liberă. În unele țări de dimensiuni medii, cum ar fi Thailanda și Turcia, speranța a pâlpâit în timp ce opoziția a făcut presiuni puternice pentru a alunga regimurile autocratice, dar aceste regimuri au rezistat în urma unor alegeri înclinate în favoarea lor”.
De asemenea, scrie The Economist, trei țări se remarcă prin faptul că s-au întors la moderație după ce au încercat latura extremistă. Brazilia a învestit un președinte de centru-stânga, Luiz Inácio Lula da Silva, după patru ani de populism mincinos sub conducerea lui Jair Bolsonaro, care a răspândit teorii ale conspirației ce au provocat diviziuni, a răsfățat polițiștii care apasă ușor pe trăgaci, a sprijinit fermierii care torpilează pădurile tropicale, a refuzat să accepte înfrângerea electorală și și-a încurajat adepții să încerce o insurecție. „Totuși, recordul impresionant al Braziliei a fost umbrit de obiceiul lui Lula de a se apropia de dl Putin și de despotul Venezuelei, Nicolás Maduro. Ca urmare, Brazilia a ratat premiul”, notează The Economist.
UN CANDIDAT PUTERNIC PENTRU ANUL VIITOR
Și Polonia a avut un an 2023 remarcabil, arată publicația. „Economia sa a rezistat șocului războiului din vecinătate; a continuat să găzduiască aproape 1 milion de refugiați ucraineni; iar pentru a descuraja Rusia, și-a majorat cheltuielile pentru apărare la peste 3% din PIB, oferind colegilor săi zgârciți din NATO un exemplu de urmat. Cea mai mare problemă a țării a fost dominația partidului populist-naționalist Lege și Justiție (PiS), care a condus guvernul în ultimii opt ani, erodând independența instanțelor, umplând mass-media de stat cu lachei și alimentând capitalismul de cumetrie. În octombrie, alegătorii au renunțat la PiS în favoarea unei serii de partide de opoziție. Este încă devreme pentru noul guvern de coaliție, condus de Donald Tusk, un centrist veteran, dar dacă acesta va reuși să repare daunele provocate de PiS instituțiilor democratice, Polonia va fi un candidat puternic pentru premiul nostru de anul viitor”, promite The Economist.
ȘI CÂȘTIGĂTORUL DIN 2023 ESTE...
În final, publicația explică și argumentează câștigătorul premiului „țara anului” în 2023: Grecia. În urmă cu zece ani, era paralizată de o criză a datoriilor și ridiculizată pe Wall Street. Veniturile scăzuseră, contractul social se rupea, iar partidele extremiste de stânga și de dreapta făceau ravagii. Guvernul a devenit atât de disperat, încât s-a apropiat de China și, mai târziu, a vândut principalul său port, Pireu, unei firme chineze.Astăzi, Grecia este departe de a fi perfectă. Un accident feroviar din februarie a scos la iveală corupția și infrastructura de proastă calitate; un scandal privind interceptările telefonice și maltratarea migranților au sugerat că libertățile civile pot fi îmbunătățite, reamintește The Economist.
„Dar, după ani de restructurare dureroasă, Grecia a ajuns în fruntea clasamentului nostru anual al economiilor din lumea bogată în 2023. Guvernul său de centru-dreapta a fost reales în iunie. Politica sa externă este pro-americană, pro-UE și prudentă față de Rusia. Grecia arată că, din pragul colapsului, este posibil să se adopte reforme economice dure și sensibile, să se reconstruiască contractul social, să se dea dovadă de patriotism reținut - și totuși să se câștige alegerile”, arată The Economist.
„În condițiile în care jumătate din lume urmează să voteze în 2024, democrații de pretutindeni ar trebui să fie atenți”, conchide prestigioasa revistă economică.
