Europenii încearcă să-și relanseze relațiile cu Balcanii Occidentali într-un summit, joi, în Bulgaria, care riscă să fie eclipsat de dezbateri cu privire la provocări diplomatice ale președintelui american Donald Trump, relatează AFP.
Întâlnirea liderilor europeni cu omologii lor din șase țări - Albania, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia și Kosovo - vizează să ”stabilească legături strânse” cu această regiune în care Rusia încearcă să-și extindă influența, scrie News.ro.
Însă Cei 28 au prevăzut ca mai întâi să dezbată între ei, miercuri seara, la Sofia, despre răspunsul de dat Statelor Unite după decizia lor de a se retrage din acordul în dosarul nuclear iranian și de a nu acorda o scutire permanentă UE de la taxe vamale asupra oțelului și aluminiului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”Politicile lui Donald Trump cu privire la acordul iranian și comeț se vor confrunta cu o abordare europeană unită. Liderii UE vor aborda ambele subiecte”, a anunțat la Sifia președintele Consiliului European Donald Tusk în urma deciziei foarte controversate cu privire la Iran.
Degradarea relației transatlantice îngrijorează, însă viitorul acesteia cu Balcanii relevă de asemenea mize cruciale pe ”Bătrânul Continent”.
Balcanii ”au nevoie dramtică de o perspectivă europeană, altfel vom retrăi cu toții nefericirea pe care am cunoscu-o în anii '90”, însângerați de războaie în regiune, a avertizat vineri președintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker..
Bruxellesul și-a prezentat la jumătatea lui aprilie strategia prin care vrea să le dea acestor țări o ”perspectivă credibilă cu privire la extindere”, în contextul în care negocieri de aderare au demarat, pentru moment, doar cu Serbia - în 2014 - și Muntenegruu - în 2012 -, pe care juncker le vede devenind membre UE ”până în 2025”.
RAJOY, ABSENT
Bruxellesul propune de-acum ca statele membre să accepte să deschidă oficial negocieri de aderare cu Albania și fosta republică iugoslavă Macedonia, cu scopul de a le recompensa progresele în lupta contra crimei organizate și corupției.
În schimb, avizele CE cu privire la Bosnia-Herțegovina și mai ales Kosovo sunt mai puțin pozitive. UE este îngrijorată mai ales de blocajele care continuă să existe în normalizarea relațiilor între Serbia și vechea sa provincie.
Problema Kosovo este deosebit de complexă pentru Cei 28. Cinci dintre ei - Spania, Grecia, Ciprul, Slovacia și România - nu-i recunosc declararea unilaterală a independenței în 2008. De altfel, șeful Guvernului spaniol Mariano Rajoy va absenta de la summitul de joi, cu scopul de a-și marca în acest fel ostilitatea.
La un nivel mai general, mai multe țări, între care și Franța, refuză să accepte prea repede noi aderări la UE a unor țări din Balcani.
În proiectul lor de concluzii ale summitului, văzut de AFP, statele membre UE își amintesc ”susținerea univocă față de perspectiva europeană” dată țărilor din Balcani, însă evită cu grijă să folosească civintele ”aderare” sau ”extindere”.
Textul pune accentul asupra necesității îmbunătățirii ”conectivității” prin investiții în infrastructuri de transport mai ales, schimburi educative și culturale și o consolidare a relațiilor în fața unor ”provicări comune” precum securitatea și migrația.
O RUSIE ”AGRESIVĂ”
Concluziile pregătite de Cei 28 nu evocă nici problema influenței ruse, însă o fac în mod indirect angajându-se să colaboreze cu țările din Balcani ”împotriva dezinformării și altor activități hibride”.
În fața reticențelor europene, lideri din regiune au avertizat că Rusia, la fel ca și China și Turcia, vor profita de o perioadă prea îndelungată în sala de așteptare a UE, pentru a-și ancora mai bine interesele în regiune.
”De mult timp, interesele Occidentului și Rusiei se încrucișează aici, ca în perioada Războiului Rece, însă Rusia încearcă să-și extindă influența în regiune într-un mod mult mai agresiv”, potrivit lui Aleksandr Popov, directorul Centrului pentru Regionalism din Serbia - un ONG.
Rusia și-a sporit prezența mediatică în regiunea Blacanilor în ultimii ani, însă influența sa nu s-a concretizat în plan politic sau economic.
Candidați proruși nu au reușit să cucerească puterea în Muntenegru, care a aderat anul trecut la NATO, în pofida opoziției Rusiei. Iar în Macedonia, un naționalist susținut de Mpscova a pierdut puterea în favoarea unui prooccidental.
În ceea ce privește Serbia, Rusia a fost considerată întotdeauna un aliat important, însă nivelul investițiilor ruse rămâne simbolic în această țară față de cele ale UE și statelor membre.
