Guvernul Republicii Moldova exclude o reunificare cu România, în pofida unor îndemnuri ca fosta republică sovietică să se unească cu vecina sa, un stat membru al Uniunii Europene, scrie The Guardian.
Republica Moldova va rămâne un stat suveran și independent de România, a declarat premierul moldovean Pavel Filip, scrie News.ro.
”S-au spus prea multe despre reunificare, identitate, limbă și vreau să văd o dezvoltare concretă a țării”, a declarat el pentru cotidianul britanic.
”Toate aceste probleme legate de sentimente trebuie lăsate pentru vremuri mai bune”, a adăugat el.
Aproximativ 10.000 de persoane au participat luna trecută, la Chișinău, la un miting în favoarea unirii, inclusiv fostul președinte român Traian Băsescu.
Parlamentul României a adoptat, două zile mai târziu, o rezoluție simbolică în favoarea unirii, iar parlamentari au salutat o eventuală hotărâre a Republicii Moldova în acest sens.
Aceste evenimente au coincis cu marcarea a 100 de ani de la intrarea Moldovei în marele regat român.
Filip, un fost conducător al unui producător de tutun, aspiră la o apropiere între Republica Moldova și Uniunea Europeană (UE).
Fosta republică sovietică, cea mai săracă țară din Europa, a rămas în urma vecinilor săi, inclusiv România, care a adresat la UE în ianuarie 2017.
”Vom fi împreună cu România în UE”, preconizează Filip.
Opoziția sa față de o reunificare este împărtășită de o majoritate a moldovenilor, dar este susținută de 32% din populație, potrivit unui sondaj recent.
Teritoriul Republicii Moldova se află între vecini puternici, de secole, indiferent că a fost vorba despre Imperiul Otoman sau Rusia țaristă.
Cunoscut cândva drept Basarabia, acest teritoriu a intrat în componența României Mari în 1918, dar a trecut sub control sovietic în 1940.
El s-a afirmat ca țară independentă în 1991, după colapsul Uniunii Sovietice.
De atunci luptă cu sărăcia, corupția și un conflict înghețat în enclava rusofonă Transmistria (est).
Relațiile cu România se află un nivel ”istoric de ridicat”, a declarat Filip, care a avertizat actori externi să nu se amestece.
”Avem țări care alimentează acest sentiment (naționalist) și favorizează această despărțire”, a declarat el, citând Rusia și România. ”Iar noi nu vrem să fim prinși în acest joc”, a subliniat șeful Guvernului moldovean.
Republica Moldova este împărțită în continuare între moldoveni care doresc relații mai apropiate cu Rusia - precum președintele moldovean prorus Igor Dodon - și cei care, la fel ca Filip, cred că partidele proeuropene vor obține victoria în alegerile parlamentare prevăzute în această toamnă.
”La finalul mandatului meu, vom vedea că acest drum european nu este discutabil, ci ireversibil”, apreciază el.
Potrivit unei recent sondaj Imas, 60% dintre moldoveni ar vota în favoarea aderării la UE.
Două dintre cele mai mari partide proeuropene, unul de centru-dreapta, iar celălalt social-democrat, devansează cu cinci puncte procentuale partidul socialist prorus al lui Dodon.
Cu toate acestea, coaliții proeuropene s-au destrămat anterior din cauza unor scandaluri de corupție.
Filip a făcut aceste declarații în cursul unei vizite la Bruxelles, în vederea discutării Acordului de Asociere semnat de Republica Moldova cu UE în 2014.
Oficiali europeni și-au exprimat îngrijorarea față de ritmul lent al progreselor moldovene în aducerea în justiție a celor care au deturnat un miliard de dolari din bănci moldovene, un scandal cunoscut în țară drept ”furtul secolului”.
Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini a declarat că europenilor le este ”greu să înțeleagă” întârzierile în anchetarea aceste infracțiuni.
În joc ”este credibilitatea reformelor anticorupție în (Republica) Moldova”, a avertizat ea.
Scandalul a doborât doi foști premieri din partidul lui Filip și l-a adus în funcție în ianuarie 2016.
Oficiali europeni și-au exprimat de asemenea regretul față de faptul că Republica Moldova a ignorat avertismente ale unor experți din cadrul Consiliului Europei (CoE), în opinia cărora noua lege a alegerilor le permite celor bogați să influențeze scrutinele.
În urma deciziei Chișinăului de a menține această lege, Bruxellesul a blocat fonduri în valoare de 100 de milioane de euro.
Filip a declarat că subiectul a fost închis și că se așteaptă ca Republica Moldova să îndeplinească condițiile care să-i permită să aibă acces la împrumuturi și granturi de la UE.
