Compania ruso-sârbă „Industria Petrolieră a Serbiei” (NIS) nu a primit de la Departamentul Trezoreriei SUA o licență specială care să îi permită desfășurarea neîntreruptă a activităților operaționale.
Reprezentanții companiei au dat asigurări că NIS dispune de „rezerve suficiente” de petrol pentru prelucrare, precum și de capacitatea de a asigura aprovizionarea regulată a benzinăriilor. Totodată, compania poartă discuții cu Departamentul Trezoreriei SUA pentru a fi exclusă de pe lista de sancțiuni.
După termenul limită de la ora 6:00, NIS a confirmat că nu a primit o nouă prelungire a licenței speciale emise de Departamentul Trezoreriei SUA. Compania a precizat că încearcă să rezolve situația și că va coopera cu autoritățile americane pentru a fi scoasă de pe lista de sancțiuni.
Totodată, a dat asigurări că dispune de rezerve suficiente de țiței pentru procesare și că toate stațiile sale de alimentare sunt aprovizionate complet cu produse petroliere.
Președintele Aleksandar Vučić avertizase cu câteva zile înainte că sancțiunile ar putea avea consecințe grave, în special asupra sistemului financiar al Serbiei.
„Nicio bancă din lume nu și-ar asuma riscul de a încălca sancțiunile SUA”, a declarat acesta pe 6 octombrie. Îngrijorări similare au fost exprimate și de NIS, care a notat că se așteaptă ca plățile cu carduri emise în străinătate să nu mai funcționeze la benzinăriile sale, clienții fiind nevoiți să plătească doar cu carduri locale sau numerar.
Potrivit economistului belgrădean Goran Radosavljević, sancțiunile ar putea avea consecințe de amploare dincolo de sectorul energetic.
Acesta a avertizat că băncile vor fi obligate să oprească imediat tranzacțiile și cooperarea cu NIS pentru a evita clasificarea drept entități care lucrează cu o companie sancționată. Impactul s-ar putea extinde la agricultură, transport și chiar la aprovizionarea cu combustibil pentru avioanele Air Serbia, având în vedere că NIS furnizează peste 80% din motorina și benzina Serbiei.
Se poartă discuții privind structura acționariatului companiei, inclusiv posibilitatea retragerii acționarilor ruși. Totuși, Radosavljević se arată sceptic, subliniind că, deși NIS aduce doar o mică parte din veniturile Gazprom, compania are o greutate politică semnificativă. „Rusia nu dorește să își vândă participația”, a spus acesta.
În pofida presiunilor tot mai mari din partea Occidentului, Serbia continuă să mențină relații apropiate cu Moscova și nu s-a aliniat regimului de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, deși își urmărește obiectivul de aderare la UE.
Țara rămâne puternic dependentă de gazul natural rusesc, actualul contract semnat în primăvara lui 2022 urmând să expire în curând. Negocierile pentru un nou acord sunt deja în desfășurare.
În prezent, Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului energetic de stat rus, deține o participație de 45% în NIS. Guvernul Serbiei controlează aproape 30%, iar restul aparține investitorilor minoritari.
