Poziția oficială a alianței este clară: va apăra fiecare centimetru din teritoriul membrilor săi. Acest lucru este vizibil la baza Tapa din Estonia, situată la granița cu Rusia, unde trupe britanice se antrenează alături de forțele franceze și estoniene.
Baza găzduiește tancuri Challenger 2, artilerie Archer și transportoare Griffon, cu trupe integrate sub un singur comandament pentru a răspunde la orice atac rus.
În analiza FT se arată că, cel mai probabil, Rusia va escalada treptat conflictul cu statele NATO, prin provocări minore pentru a testa unitatea alianței.
De exemplu, în acest tipar se încadrează încălcarea spațiului aerian estonian de săptămâna trecută, care a avut loc după o incursiune masivă a dronelor rusești în spațiul Poloniei, dar și în cel al României, în săptămâna precedentă, urmată de intrarea avioanelor de luptă în spațiul aerian al Estoniei, arată BiziDay.
O parte dintre drone au fost doborâte, iar aliații NATO și-au consolidat prezența în zonă, trimițând mai multe avioane la fronitera de est.
De asemenea, aeronavele rusești au fost interceptate în Estonia.
În acest context, modul în care Donald Trump ar reacționa dacă Rusia ar lansa un atac major asupra unui membru NATO, este de mare interes, evidențiază FT.
Săptămâna trecută, Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, a declarat: “Dacă ar avea loc o incursiune, la ce se poate aștepta Putin?
La sosirea Flotei a Șasea a SUA în Marea Baltică sau la o invitație de a se întâlni în Alaska?”. Există o tensiune între Administrația Trump și aliații baltici, o parte din aceasta considerând că țările baltice sunt periculos de agresive în atitudinea lor față de Putin.
La o recentă reuniune la nivel înalt a Pentagonului, oficialii baltici au fost acuzați că sunt “ideologici” în opoziția lor față de Rusia.
Marile puteri europene rămân ferme în privința agresiunii rusești, dar sunt reticente să se confrunte cu Moscova fără sprijinul SUA. Concret, acest lucru se poate observa în contextul desfășurării de “forță de asigurare a securității” în Ucraina, fără sprijin american.
Mai mult, SUA furnizează aproximativ 40% din resursele militare ale NATO în Europa, inclusiv sisteme avansate și trupe dislocate în țările baltice, iar lipsa acestora va crește vulnerabilitatea statelor apropiate de granița cu Rusia.
Pentru Vladimir Putin, orice încercare de a testa reacția NATO direct în țările baltice ar fi un mare risc. Însă, după cum s-a putut observa în 2022, când forțele ruse au avansat spre Kiev, Putin este dispus să-și asume riscuri imprudente, conchide Financial Times.Astăzi, NATO va discuta despre încălcarea spațiului aerian estonian de către Rusia, după ce țara a activat Articolul 4 din tratatul alianței. O parte dintre membrii alianței, precum Polonia, cer să aibă posibilitatea să doboare avioanele rusești care le încalcă spațiul aerian.
În cadrul sesiunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU convocat după incidentul din Estonia, ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat: “Dacă o altă rachetă sau aeronavă intră în spațiul nostru fără permisiune, în mod deliberat sau din greșeală, și este doborâtă, iar epava cade pe teritoriul NATO, vă rog să nu veniți aici să vă plângeți. Considerați-vă avertizați”.
Cu toate acestea, unii aliați, în special SUA, consideră că această măsură ar fi o escaladare periculoasă.
Obiectivul principal al Kremlinului este să submineze garanția de apărare colectivă prevăzută în Articolul 5 din Tratatul NATO, remarcă Financial Times.
Astfel, dacă Moscova ar putea demonstra că aceasta este lipsită de substanță, în special din punctul de vedere al reacției SUA, ar putea începe să intimideze sau să izoleze Estonia sau națiunile europene mai mici fără a se confrunta cu repercursiuni din partea NATO.
