La 3 ani de la începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, numeroși ucraineni refugiați sunt forțați să se întoarcă în țara lor, aflată în continuare în război, din cauza lipsei banilor, semnalează Crucea Roșie, conform AFP.
Criza financiară care lovește întreg domeniul umanitar îi atinge astfel și pe refugiații ucraineni, primiți totuși la începutul conflictului cu mai multă atenție decât migranții veniți din alte părți, arată Agerpres.
![Extrema dreaptă austriacă eșuează să formeze un Guvern](http://i0.1616.ro/media/2/2621/35706/21931758/1/kickl-bellen-tw.png?width=151)
'Datele cele mai recente arată că dificultățile financiare și lacunele în accesul la asistență medicală determină numeroși refugiați să se întoarcă acasă, nu pentru că vor asta, ci din necesitate', subliniază într-un nou raport Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR).
'Oamenii ajung la un punct critic având de ales între dificultățile exilului și incertitudinea legată de revenirea în zone potențial periculoase', subliniază într-un comunicat Birgitte Bischoff Ebbsen, directoare regională a FICR pentru Europa.
'Fie că rămân, fie că pleacă, nevoile lor cresc și necesită un sprijin durabil', a insistat oficialitatea menționată.
![Ce scrie presa rusă după demisia președintelui Klaus Iohannis: „Decizia a fost determinată de o mișcare a partidelor de extremă dreapta”](http://i0.1616.ro/media/2/2621/35706/21929369/1/id277439-inquam-photos-octav-ganea.jpg?width=151)
Studiul întocmit de Crucea Roșie se bazează pe o anchetă cuprinzând 3.200 de familii de refugiați din șase țări europene și 2.200 de familii care au revenit în Ucraina.
Potrivit datelor, puțin peste jumătate din refugiații care s-au întors în Ucraina au invocat legături familiale și afective, 42% au declarat că au revenit ca să lucreze, 13% pentru a primi îngrijiri medicale, 10% au căutat să se formeze și 9% au citat 'constrângeri financiare în străinătate'.
Ajutoarele acordate refugiaților se diminuează chiar dacă costul vieții a continuat să crească, subliniază FICR.
'Am văzut guverne care aplică directiva asupra protecției temporare într-un mod mai restrâns, ceea duce la noi niveluri de vulnerabilitate', a explicat Madeleine Lyons, una dintre autoarele raportului.
'Am observat o vulnerabilitate crescândă în cursul ultimilor trei ani', a adăugat ea, referindu-se în special la refugiații vârstnici care se confruntă cu niveluri de îndatorare crescândă.
![Nou plan al Rusiei - Să interzică temporar exportul de benzină](http://i0.1616.ro/media/2/2621/35706/21926916/1/fuel-1596622-1280.jpg?width=151)
Raportul relevă că un refugiat din trei este în prezent îndatorat și că 12% dintre ei sunt supraîndatorați. Potrivit Madeleine Lyons, un număr mare număr de persoane vârstnice care au depășit de mult vârsta de pensionare 'caută un loc de muncă pentru a-și completa veniturile din cauza costului ridicat al vieții în Europa'.
Faptul că refugiații decid să se întoarcă în Ucraina pentru a fi îngrijiți medical este de asemenea îngrijorător.
Pentru cei care se întorc, situația este complicată: aproape un sfert trebuie să-și reducă consumul alimentar din cauza constrângerilor financiare.
![VIDEO Austriecii au adus peste 600 de muncitori pe autostrada Sibiu – Pitești. Imagini din dronă](http://i0.1616.ro/media/2/2621/33217/21934360/1/tuneluri-autostrada-ux4t.jpg?width=151)
Cel mai surprinzător poate că este că peste un sfert dintre cei care s-au întors s-au instalat în zone apropiate de liniile frontului, în timp ce 79% dintre cei repatriați în aceste regiuni au declarat 'nevoi umanitare urgente nesatisfăcute'.
'Fără o finanțare urgentă și fără acțiune politică, împingem oamenii spre o alegere imposibilă: sărăcia în străinătate sau condiții de insecuritate la ei acasă', avertizează Bischoff Ebbsen.