ATENȚIE Mesaje false cu polițe de asigurare

Mesajele solicită verificarea poliței PAD prin accesarea unui link și introducerea unor date personale.

Aceste mesaje reprezintă tentative de phishing și nu sunt transmise de PADROM.

CITEȘTE ȘI FOTO Ford România investește într-un nou parc fotovoltaic pentru a-și acoperi necesarul de energie

"Precizăm că situația nu este rezultatul unui atac asupra sistemelor PADROM. Acestea nu au fost compromise și nu a avut loc nicio scurgere de date cu caracter personal.

Persoane rău intenționate folosesc în mod fraudulos elemente ale identității PADROM pentru a obține date personale", este mesajul de avertisment.

Dacă primiți un astfel de mesaj:

• nu accesați linkurile;
• nu introduceți CNP-ul, date bancare sau alte informații personale;
• nu răspundeți și nu descărcați documentele atașate;
• verificați cu atenție adresa expeditorului și domeniul site-ului;
• pentru informații despre polița PAD, introduceți direct în browser adresa padrom.ro sau contactați asigurătorul prin care a fost emisă polița.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Bolt și Lime în Parlament. Cer să nu fie aprobată purtarea obligatorie a căștii doar pe trotinetele electrice: „O bicicletă care circulă la viteză mare nu este mai puțin periculoasă!”

Dacă ați accesat deja linkul, închideți pagina. Dacă ați introdus date personale, raportați incidentul către DNSC, la numărul 1911 sau prin platforma PNRISC. Dacă ați furnizat date bancare, contactați imediat banca.

PADROM urmărește situația și recomandă proprietarilor să trateze cu prudență orice mesaj care solicită furnizarea urgentă a unor date personale.

Cele mai frecvente tipuri de fraudă 

Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.

Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.

Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.

CITEȘTE ȘI Valeriu Iftime, la DNA

Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.

Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.

Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.