Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, afirmă că este important să fie controlate frontierele externe și să se știe cine intră în țară, dar consideră că România și Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen. ”Sunt îngrijorat de reputația Austriei în fața partenerilor noștri europeni”, a declarat președintrele Van der Bellen.
Potrivit presei din Austria, președintele se distanțează de cancelarul federal în ceea ce privește veto-ul Austriei în privința aderării României și Bulgariei la Schengen, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul UE Martin Selmayr, Van der Bellen a subliniat că atât România, cât și Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la Schengen.
"Bineînțeles că trebuie să știm cine intră în UE și în Austria, cine cere azil. Și bineînțeles că UE trebuie să își controleze frontierele externe", a declarat președintele federal, potrivit unei note de discuții trimise la cerere de cancelaria prezidențială către Kleine Zeitung.
"România și Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare la Schengen. Sunt îngrijorat de reputația Austriei în fața partenerilor noștri europeni", a mai declarat președintele.
Van der Bellen se referă în mod explicit la vocile critice din cercurile de afaceri.
"Atunci când companii bine-cunoscute din Austria, care activează cu succes în România, spun că sunt îngrijorate de actuala politică austriacă, aceste voci ar trebui luate în serios. Este vorba despre comenzi reale, cifră de afaceri reală și locuri de muncă reale. Atât în România, cât și aici, în Austria. În acest sens, sper că o soluție poate ajuta în curând la calmarea lucrurilor", a mai afirmat președintele austriac.
În 8 decembrie 2022, Austria și-a folosit dreptul de veto și a blocat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, cancelarul Karl Nehammer invocând numărul mare de imigranți ilegali care nu sunt înregistrați și care ajung în Europa Centrală.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a insistat ca UE să plătească pentru un gard de-a lungul graniței cu Turcia pentru a opri traficul de persoane. Comisia Europeană a respins, însă, inițiativa, explicând că nu va da bani pentru garduri și ziduri și că țările UE sunt obligate, în temeiul dreptului internațional, să permită persoanelor care caută protecție să solicite acest lucru la frontierele externe ale UE, iar astfel de facilități ar fi un obstacol în calea drepturilor lor.
În urmă cu o lună, Bruxelles-ul a anunțat, însă, că este de acord să finanțeze un proiect pilot pentru îmbunătățirea echipamentelor tehnice de la frontieră, inclusiv instalarea de camere și sisteme aeriene de supraveghere pentru a urmări și opri imigranții ilegali.
