Polonia și Ungaria și-au exprimat opoziția față de o adoptare rapidă în dreptul european a unui un impozit minim global de 15% pe profiturile multinaționalelor, una din prioritățile președinției franceze a UE, informează AFP.
Atât Polonia, cât și Ungaria practică impozite scăzute pe profit pentru a atrage investiții străine majore, iar o creștere a ratei de impozitare le-ar putea afecta capacitatea de atragere de noi investiții, scrie Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Uniunea Europeană încearcă să includă în legislație un acord istoric convenit de aproape 140 de țări, care obligă guvernele să introducă un impozit minim de 15% pe profiturile generat de cele mai mari companii ale lumii.
Comisia Europeană ar vrea ca UE să devină prima jurisdicție care transpune în lege acest acord internațional, convenit sub egida OECD, în vederea unei intrări în vigoare încă de la 1 ianaurie 2023.
Însă pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre UE. Dar Polonia s-a plasat marți în fruntea unui mic număr de țări membre care sunt reticente la ideea unui impozit minim pentru multinaționale, cu prilejul unei reuniuni miniștrilor europeni ai Finanțelor prezidată de francezul Bruno Le Maire.
Impozitul minim pe profiturile multinaționalelor nu este decât o parte (așa-numitul pilon doi) din acordul convenit sub egida OECD. Comisia Europeană a prezentat în data de 22 decembrie un proiect de directivă pentru transpunerea sa în dreptul european. Însă autoritățile de la Budapesta și Varșovia cer să se meargă simultan și cu privire la primul pilon. Acesta prevede impozitarea companiilor acolo unde acestea își realizează profiturile. Sunt vizate astfel marile companii din sectorul Internetului. Problema este că acest prim pilon nu este complet finalizat.
„Polonia nu poate susține introducerea unilaterală de către UE a unui impozit minim mondial, care i-ar reduce competitivitatea, lăsând la o parte primul pilon”, a declarat ambasadorul Poloniei la Uniunea Europeană, Arkadiusz Plucinski. „În acest scop, insistăm pe propunerea noastră… care constă în legarea juridică a celor doi piloni”, a adăugat Plucinski.
La rândul său, ministrul ungar al Finanțelor, Mihaly Varga, a afirmat că lăsarea deoparte a primului pilon „ar pune în pericol presiunea politică asupra țărilor terțe pentru ca acestea să pună în practică acordul”.
Rezistența Poloniei și Ungariei, care au semnat totuși acordul convenit sub egida OECD, intervine într-un context al tensiunilor între instituțiile europene și cele două state membre care sunt acuzate că nu respectă valorile UE.
„Nu puteți să acceptați un acord la nivelul OECD și când acest acord este transcris într-o directivă, exact în aceiași termeni, să explicați că acordul nu mai înseamnă nimic”, a spus ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, apreciind că această atitudine este de neînțeles. Cu toate acestea, Bruno Le Maire a promis că va discuta cu omologii săi pentru a depăși reticențele astfel încât să se ajungă la un acord în perioada președinției franceze.
