Finlanda a închis patru puncte de trecere a frontierei cu Rusia la primele ore ale zilei de sâmbătă, invocând o creștere a numărului de migranți ilegali cărora autoritățile ruse le permit trecerea fără ca acești migranți să aibă asupra loc documentele corespunzătoare.
Agenția finlandeză pentru protecția frontierelor a anunțat că închiderea punctelor de trecere, care a fost anunțată joi, a fost acum pusă în aplicare la Vaalimaa, Nuijamaa, Imatra și Niirala, în sud-estul țării. În regiune, a mai rămas deschis doar punctul de trecere a frontierei feroviar de la Vainikkala, relatează Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Helsinki acuză autoritățile ruse că-i ajută pe migranți să treacă granița pentru ca aceștia să poată solicita azil într-o țară membră a Uniunii Europene.
Solicitările de azil vor fi de acum încolo gestionate la punctele de trecere a frontierei de la Salla și Vartius, aflate la sute de kilometri în nord.
Numărul solicitanților de azil ilegali în sud-estul Finlandei a crescut din nou semnificativ vineri la 163, dublul numărului înregistrat în toată săptămâna trecută.
Polițiștii de frontieră finlandezi au dezvăluit anterior traseul șantierului viitoarei cortine de fier care va acoperi o parte din imensa sa graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia, o consecință a războiului din Ucraina, comentează AFP.
Unitatea militară a oferit presei un tur al șantierului primului tronson pilot de trei kilometri pe frontieră, lângă Imatra, în sud-estul țării, la câteva zile după aderarea Finlandei la NATO.
În total, vor fi ridicați 200 de kilometri de garduri de sârmă ghimpată, de trei metri înălțime și mărginiți de un drum, pentru un buget prevăzut de 380 de milioane de euro.
Esențialul (70%) se va afla pe frontiera de sud-est, cea mai densă a liniei de graniță cu Rusia, potrivit unui traseu încă incomplet prezentat vineri.
Dar alte garduri vor fi ridicate mai la nord, pe lunga frontieră, în mare parte nelocuită, care urcă spre Laponia și granița norvegiană din Arctica.
„Vor fi câteva zeci de secțiuni pentru gard. Exemplul tipic vor fi punctele de trecere a frontierei și împrejurimile acestora, drumurile care traversează granița, dar și zonele ușor accesibile oamenilor cu mijloace de transport”, a explicat generalul de brigadă Jari Tolppanen în cursul unui briefing de presă.
În prezent, pe amplasamentul pilot, aflat la șase kilometri de Imatra, excavatoarele sunt ocupate cu defrișarea și copacii au fost doborâți, dar gardul în sine nu este încă ridicat.
Șantierul a început la sfârșitul lui februarie, iar ultima fază de ridicare a gardului urmează să se încheie în 2026.
Aproximativ 70 de kilometri urmează să fie finalizați până în 2025.
Frontierele finlandeze sunt în prezent securizate în principal de bariere ușoare din lemn, concepute în principal pentru a împiedica animalele să se deplaseze.
Așa a fost și în timpul Războiului Rece, când țara nordică a fost constrânsă la neutralitate de către Moscova, după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Frontiera de sud-est a fost trasată în 1940 și apoi oficializată în 1947 după anexarea unei mari părți a Careliei finlandeze de către URSS, ceea ce a dus la deplasarea a sute de mii de locuitori. De atunci, ea a rămas foarte slab locuită.
La trei decenii de la încheierea Războiului Rece, Helsinki a luat anul trecut decizia de a ridica un gard după invadarea Ucrainei. Autoritățile l-au prezentat ca pe o modalitate de a evita instrumentarea unor fluxuri migratorii, ca recent în Belarus, dar fără funcție militară.
„Acesta este singurul mod eficient și sigur de a controla intrările de mare amploare”, a subliniat generalul Tolppanen. „Trebuie să reducem dependența noastră de eficiența controlul de pe partea rusă a frontierei”, a explicat el.
Această nouă cortină de fier marchează sfârșitul unei perioade în care regiunea de graniță a Finlandei se baza pe comerțul cu Rusia pentru a-și asigura prosperitatea.
Majoritatea locuitorilor spun că țara lor întoarce spatele puternicului său vecin, dar părerile sunt mai împărțite cu privire la utilitatea gardului.
„Cred că este un lucru foarte bun”, a declarat pentru AFP Sinikka Rautsiala, un locuitor din Imatra. „Ar fi trebuit să-l construim cu mult timp în urmă”, a adăugat el.
„Nu cred că este foarte necesar”, judecă la rândul ei Pirjo Pänkäläinen, o altă locuitoare a orașului cu 25.000 de locuitori. „Dar cu siguranță, deoarece există multă frică provocată de situație, mulți oameni cred că este important să fie construit”, a adăugat ea.
