Aceasta a comentat acuzațiile liderului ucrainean Volodimir Zelenski în legătură cu încălcarea Memorandumului de la Budapesta, relatează TASS.
Comentariul oficialului rus, care vine chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia rusă din Ucraina, vrea să justifice încă o dată agresiunea rusă și sugerează totodată că Moscova nu are de gând să renunțe la condițiile ei pentru a face pace, scrie News.ro.
Potrivit Mariei Zaharova, Ucraina a renunțat oficial la unul dintre fundamentele recunoașterii sale internaționale de către alte state în anii 1990, când a decis să renunțe la statutul de țară neutră și neafiliată la niciun bloc militar. Astfel, Kievul ar fi încălcat, printre altele, și Memorandumul de la Budapesta din 1994.
„Extinderea necontrolată” a spațiului geopolitic al NATO până la granițele Rusiei, inclusiv Ucraina, a devenit „una dintre cauzele principale ale conflictului”, fără eliminarea căreia nu este posibilă soluționarea acestuia. Rusia va căuta să rezolve această problemă prin metode politice sau militare. „Am propus deja diferite variante”, a declarat Zaharova într-un comentariu în care, la împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, încearcă să justifice războiul de agresiune al Moscovei.
Zaharova a reamintit că, în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta, Ucraina a acceptat să transfere o parte din arsenalul nuclear sovietic aflat pe teritoriul său către Federația Rusă și a devenit un stat complet fără arme nucleare. La Budapesta, odată cu memorandumul, a fost adoptată o declarație comună a liderilor Rusiei, SUA, Marii Britanii și Ucrainei. În aceasta se confirma, printre altele, importanța angajamentelor în cadrul OSCE, menite să contracareze creșterea „naționalismului agresiv și a șovinismului”. Este evident că „partea ucraineană nu și-a îndeplinit aceste angajamente” și, de asemenea, a tolerat timp de mulți ani creșterea unui naționalism extrem de agresiv. În cele din urmă, acest lucru a dus la autodeterminarea populației din Crimeea, din republicile populare Donețk și Luhansk, regiunile Zaporojia și Herson, prin organizarea de referendumuri și aderarea la Federația Rusă, a explicat ea, în condițiile în care referendumurile despre care vorbește nu au fost recunoscute pe plan internațional, fiind doar simulacre ce i-au permis Rusiei să justifice anexarea unilaterală a a acestor regiuni ucrainene.
Astfel, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe susține că pierderea integrității teritoriale a Ucrainei a fost rezultatul unor procese interne complexe, care nu au nicio legătură cu Rusia și cu angajamentele sale asumate în cadrul Memorandumului de la Budapesta. „Prin urmare, nu se poate vorbi despre nicio încălcare a Memorandumului de la Budapesta din partea Federației Ruse”, a declarat ea.
Zaharova a adăugat că Moscova și Kievul erau legate de un document juridic mai important - tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat, semnat la 31 mai 1997. Acesta reglementa, în esență, toate consecințele ieșirii Ucrainei din statul unic cu Rusia. Însă, acuză ea, Ucraina l-a încălcat în mod sistematic și acest lucru ar fi dus ulterior, în special, la adoptarea de către conducerea Rusiei a deciziei de a începe „operațiunea militară specială”, cum este denumit de Moscova războiul de agresiune din Ucraina.
Ea a arătat că orientarea strategică a Kievului către obținerea statutului de membru cu drepturi depline al NATO a fost consacrată la nivel constituțional, ceea ce încalcă de fapt prevederile acordului.
Zaharova a subliniat că încălcarea unei serii de tratate, norme juridice și principii ale dreptului internațional de către Ucraina demonstrează „selectivitatea memoriei” lui Zelenski și a sponsorilor săi occidentali.
Acuzând Rusia de încălcarea Memorandumului de la Budapesta, „ei nu își amintesc, din anumite motive”, de sabotarea îndelungată a documentului bilateral fundamental dintre Rusia și Ucraina. În plus, niciuna dintre structurile internaționale de profil nu a acordat atenție încălcărilor menționate anterior ale Tratatului de prietenie, cooperare și parteneriat între Rusia și Ucraina, care au determinat în mare măsură începerea operațiunii militare speciale.
Faptele menționate mai sus demonstrează că „obiectivele și scopurile operațiunii militare speciale își păstrează actualitatea. Acestea vor fi îndeplinite, așa cum a declarat în repetate rânduri conducerea Rusiei”, a punctat Zaharova în ziua în care se împlinesc patru ani de război.
Practic ea a confirmat că războiul va continua și că Rusia nu este ferm ancorată în negocierile de pace, așa cum, de altfel, a sugerat ulterior și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că Moscova nu și-a atins încă obiectivele pe care le urmărea în Ucraina și va continua să o facă inclusiv pe cale militară.
