Când Vladimir Putin a anunțat invazia Ucrainei, războiul părea departe de teritoriul rusesc. Cu toate acestea, în câteva zile, conflictul a venit acasă – nu cu rachete de croazieră și mortiere, ci sub forma unor rafale de sancțiuni fără precedent și neașteptat de ample din partea guvernelor occidentale și a pedepselor economice aplicate de corporații, scrie Associated Press.
La trei luni de la invazia din 24 februarie, mulți ruși obișnuiți se resimt după aceste lovituri la adresa mijloacelor de trai și a emoțiilor lor. Vastele centre comerciale din Moscova s-au transformat în întinderi sinistre de vitrine închise, ocupate cândva de comercianți occidentali, arată G4media.ro.
McDonald’s – a cărui deschidere în Rusia în 1990 a constituit un fenomen cultural, o facilitate modernă și strălucitoare care a ajuns într-o țară mohorâtă, măcinată de opțiuni limitate – s-a retras complet din Rusia ca răspuns la invazia Ucrainei. IKEA, întruchiparea confortului modern la prețuri accesibile, și-a suspendat operațiunile. Zeci de mii de locuri de muncă, cândva sigure, sunt acum brusc puse sub semnul întrebării într-un timp foarte scurt.
Marile companii industriale, inclusiv giganții petrolieri BP și Shell și producătorul auto Renault, au plecat, în ciuda investițiilor lor uriașe în Rusia. Shell a estimat că va pierde aproximativ 5 miliarde de dolari încercând să se debaraseze de activele sale din Rusia.
În timp ce multinaționalele plecau, mii de ruși care dispuneau de mijloacele economice pentru a face acest lucru fugeau, de asemenea, speriați de noile măsuri dure ale guvernului legate de război, pe care le vedeau ca pe o alunecare în totalitarism deplin. Este posibil ca unii tineri să fi fugit, de asemenea, de teamă că Kremlinul va impune un serviciu militar obligatoriu pentru a-și alimenta mașina de război.
Dar fuga a devenit mult mai dificilă decât fusese odată – cele 27 de națiuni ale Uniunii Europene, împreună cu Statele Unite și Canada au interzis zborurile spre și dinspre Rusia. Capitala estoniană Tallinn, cândva o destinație ușoară pentru un weekend prelungit, aflată la 90 de minute de zbor de Moscova, a devenit dintr-odată o destinație până la care era nevoie de cel puțin 12 ore pentru a ajunge pe o rută prin Istanbul.
Chiar și călătoriile indirecte prin intermediul internetului și al rețelelor sociale s-au restrâns pentru ruși. În martie, Rusia a interzis Facebook și Instagram – deși aceste interdicții pot fi ocolite prin utilizarea VPN-urilor – și a închis accesul la site-urile media străine, inclusiv BBC, Voice of America și Radio Free Europe/Radio Liberty, finanțate de guvernul american, precum și la postul german de televiziune Deutsche Welle.
După ce autoritățile ruse au adoptat o lege care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru articolele care includ „știri false” despre război, multe platforme de informare independente semnificative și-au închis sau și-au suspendat activitatea. Printre acestea se numără postul de radio Eho Moskvî și Novaya Gazeta, ziarul al cărui editor, Dmitri Muratov, a fost cel mai recent co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Costul psihologic al represiunilor, al restricțiilor și al diminuării oportunităților ar putea fi ridicat pentru rușii obișnuiți, deși este dificil de măsurat. Cu toate că unele sondaje de opinie publică din Rusia sugerează că sprijinul pentru războiul din Ucraina este puternic, rezultatele sunt probabil distorsionate de respondenții care păstrează tăcerea, temându-se să își exprime opiniile reale.
Andrei Kolesnikov, de la Carnegie Moscow Center, a scris într-un comentariu că societatea rusă în acest moment este cuprinsă de o „supunere agresivă” și că degradarea legăturilor sociale s-ar putea accelera.
„Discuția devine din ce în ce mai amplă. Îl poți numi pe compatriotul tău – un concetățean, dar care se întâmplă să aibă o opinie diferită – «trădător» și îl poți considera un fel de persoană inferioară. Poți, ca și cei mai înalți oficiali de stat, să speculezi liber și destul de calm asupra perspectivelor unui război nuclear. (Este) un lucru care cu siguranță nu a fost niciodată permis în perioada sovietică, în timpul Pax Atomica, când cele două părți înțelegeau că daunele care ar fi urmat erau complet de neconceput”, a scris el.
„Acum, această înțelegere este în scădere, iar acesta este încă un semn al dezastrului antropologic cu care se confruntă Rusia”, a mai spus el.
Consecințele economice încă nu s-au produs pe deplin. În primele zile ale războiului, rubla rusă a pierdut jumătate din valoare. Dar eforturile guvernului de a o susține au ridicat de fapt valoarea acesteia la un nivel mai mare decât cel de dinaintea invaziei.
Dar în ceea ce privește activitatea economică, „este o cu totul altă poveste”, a declarat Chris Weafer, un analist veteran al economiei rusești la Macro-Advisory.
„Vedem acum o deteriorare a economiei într-o gamă largă de sectoare. Companiile avertizează că rămân fără stocuri de piese de schimb. O mulțime de companii și-au pus angajații să lucreze cu jumătate de normă, iar altele îi avertizează că trebuie să se închidă complet. Așadar, există o teamă reală că șomajul va crește în lunile de vară, că va exista o scădere mare a consumului și a vânzărilor cu amănuntul și a investițiilor”, a declarat el pentru Associated Press.
Rubla relativ puternică, oricât de îmbucurătoare ar părea, ridică probleme și pentru bugetul național, a spus Weafer.
„Își primesc veniturile efectiv în moneda sa străină de la exportatori, iar plățile sunt în ruble. Așa că, cu cât rubla este mai puternică, atunci înseamnă cu atât mai puțini bani pe care îi au de fapt de cheltuit”, a spus el. „(Asta) face, de asemenea, ca exportatorii ruși să fie mai puțin competitivi, pentru că sunt mai scumpi pe scena mondială”.
Dacă războiul se prelungește, mai multe companii ar putea pleca din Rusia. Weafer a sugerat că acele companii care și-au suspendat doar operațiunile ar putea să le reia dacă se va ajunge la o încetare a focului și la un acord de pace pentru Ucraina, dar a spus că fereastra pentru acest lucru ar putea să se închidă.
„Dacă vă plimbați prin centrele comerciale din Moscova, puteți vedea că multe dintre magazinele de modă, grupuri de afaceri occidentale, au tras pur și simplu obloanele. Rafturile lor sunt încă pline, luminile sunt încă aprinse. Pur și simplu nu sunt deschise. Deci nu s-au retras încă. Așteaptă să vadă ce se va întâmpla în continuare”, a explicat el.
Aceste companii vor fi presate în curând să rezolve problema provizoratului în care se află afacerile lor din Rusia, a spus Weafer. „Ajungem acum în etapa în care companiile încep să nu mai aibă timp sau poate să nu mai aibă răbdare”, mai spune el.
