Fostul și posibil viitorul președinte al SUA, Donald Trump, învinovățește Ucraina pentru multe dintre probleme sale politice, iar el pare să nu uite sau să ierte prea ușor, arată o analiză Politico.eu, care realizarea o analiză a rădăcinilor antipatiei miliardarului american față de Kiev, dar și față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Analiza Politico este realizată în contextul în care ajutorul militar american pentru Ucraina a fost blocat de republicanii din Congres timp mai bine de jumătate de an, deși sâmbătă așteptarea Kievului ar putea lua sfârșit, arată Hotnews.
Publicația amintește în primul rând că, la urma urmei, o discuție telefonică purtată cu Zelenski a dus la deschiderea primului proces de destituire a lui Trump din funcția de președinte al SUA, în decembrie 2019, după ce liderul de atunci de la Casa Albă a fost acuzat că încerca să influențeze alegerile prezidențiale din 2020 bazându-se pe sprijinul șefului statului ucrainean pentru discreditarea lui Joe Biden prin lansarea unei anchete asupra activităților fiului acestuia, Hunter, în Ucraina.
Această convorbire telefonică a jucat un rol central într-unul dintre cele mai jenante episoade din cariera politică a lui Trump: prima sa procedură de demitere.
În timpul convorbirii telefonice, Trump l-a îndemnat pe Zelenski să lanseze o anchetă, spunând că îl va pune în legătură cu Giuliani și cu procurorul general William Barr.
De la primele sesizări ale ingerinței Rusiei în campania prezidențială desfășurată în 2016 în SUA și până la numirea unui procuror special în acest caz și procesura procedura de destituire deschisă împotriva lui Trump în 2019, toate drumurile par că trec pe la Kiev, susține sursa citată.
„Trump urăște Ucraina”, a spus Lev Parnas, un om de afaceri ucraineano-american care a lucrat cândva pentru avocatul lui Trump, Rudy Giuliani, iar mai târziu s-a întors împotriva fostului președinte american. „El și oamenii din jurul lui cred că Ucraina a fost cauza tuturor problemelor lui Trump”.
Încurcătura lui Trump cu Ucraina își are originea în cenușa Euromaidanului din Ucraina.
Înainte de a deveni directorul de campanie al lui Trump, Paul Manafort a lucrat în Ucraina pentru fostul președinte Viktor Ianukovici, un politician pro-rus care a fugit din țară în 2014, după ce a fost înlăturat în urma demonstrațiilor la nivel național împotriva deciziei sale de a îndepărta Ucraina de Uniunea Europeană și de a se îndrepta spre Moscova.
În timpul protestelor, sediul partidului lui Ianukovici a fost incendiat și acolo un activist și fost parlamentar ucrainean a găsit ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Agenda Neagră”
Agenda conținea o listă de plăți secrete ale partidului lui Ianukovici către oficiali ucraineni, personalități TV, parlamentari și jurnaliști. Potrivit Biroului Național Anticorupție din Ucraina, numele de familie al lui Manafort a apărut de cel puțin 22 de ori în dreptul unor plăți care însumează aproximativ 12,7 milioane de dolari. Biroul a spus că includerea numelui său în agendă nu înseamnă neapărat că i s-au acordat sumele menționate, pe care Manafort a negat că le-a primit de la Ianukovici.
Apariția lui Manafort în agendă a fost raportată pentru prima dată de New York Times în august 2016, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale în care Trump se confrunta cu Hillary Clinton. A fost una dintre primele informații care l-au legat pe Trump de Ucraina și, eventual, de Rusia și aliații săi, o problemă care l-a afectat pe tot parcursul mandatului său.
Aliații lui Trump au descris Agenda neagră ca fiind neautentică și un complot al Partidului Democrat de a-i submina pe oponenți.
„A fost imposibil să se dovedească autenticitatea semnăturii de lângă numele lui Manafort în registru”, a spus Yurii Luțenko, un fost procuror general care a sprijinit pentru o vreme eforturile lui Trump de a deschide o anchetă de corupție asupra lui Hunter Biden.
„Cine și-ar pune în mod deschis semnătura sub plăți secrete în numerar?” a adăugat Luțenko.
Manafort a fost inculpat în 2017 pentru 12 capete de acuzare de spălare de bani, evaziune fiscală și altele. Acuzațiile nu aveau legătură cu renumita agendă, care nu a fost folosită ca probe împotriva lui.
Antipatia lui Trump față de Ucraina își are rădăcinile și în convingerea sa că Ucraina a fost cea care a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, a spus Parnas.
„A început cu Rusiagate”, a spus Parnas, referindu-se la acuzațiile de piratare a emailurilor Partidului Democrat care a dus în cele din urmă la numirea consilierului special Robert Mueller. „Oamenii din campania lui Trump i-au spus că ucrainenii nu rușii se amestecă în alegeri”.
Victoria electorală a lui Trump a fost afectată de acuzații, confirmate ulterior de agențiile de informații americane, firmele private de informații și anchetatorii federali, că Rusia a spart e-mailurile Comitetului Național Democrat, componenta strategică și de finanțare a partidului, și le-a eliberat în 2016 pentru a discredita pe adversarul lui Trump, Hillary Clinton.
Trump a promovat în mod constant o teorie a conspirației conform căreia Ucraina a fost cea care a comis pirateria, pentru a da vina pe Rusia și că țara încă ascunde un server cu datele.
Trump și-a și apărat parțial decizia din 2019 de a îngheța ajutorul militar pentru Ucraina din cauza unor suspiciuni personale că „o companie ucraineană” ar păstra serverul.
În 2018, Robert Mueller a inculpat 12 ruși pentru piratarea Partidului Democrat cu doi ani în urmă.
The Washington Post scria în aprilie că Donald Trump are „un plan secret” pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, și anume acela de a convinge Ucraina să cedeze teritorii lui Putin.
Iar asta în condițiile în care fostul președinte american susține că ar putea negocia un acord de pace în doar 24 de ore după ce va fi reales la Casa Albă.
Fostul președinte al SUA ar fi dezvăluit că are un plan care să încheie „în numai o zi” războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dacă va fi reales în noiembrie. Potrivit Washington Post, care citează surse, Donald Trump a afirmat în discuții private că va putea pune capăt conflictului făcând presiuni asupra Ucrainei să cedeze părți din teritoriul său.
Trump a susținut în mai multe rânduri că ar putea pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore și, mai mult, a încurajat chiar Rusia să atace țările NATO care „nu-și plătesc datoriile”.
