Noului guvern bulgar condus de premierul Kiril Petkov îi vine vizibil greu să găsească cuvintele potrivite pentru criza ucraineană. Dovezile de loialitate față de NATO din partea membrului Alianței sunt mult mai ezitante decât cele din țara vecină România care se afla, chiar și în perioada comunistă, mai puțin sub influența Rusiei, scrie Der Standard, citată de Rador.
Ministrul bulgar al apărării, Stefan Ianev, a apreciat că trupele NATO care ar putea staționa în Bulgaria din cauza amenințării din partea Rusiei, ar trebui să se afle sub o „comandă bulgară”. Astfel Sofia dorește să semnalizeze că Bulgaria este interesată doar de protejarea propriului teritoriu și nu de solidaritatea față de partenerii de alianță. Afirmațiile venite din partea premierului Petkov au fost foarte asemănătoare cu cele ale lui Ianev.
Opoziția manifestă o critică vehementă față de această atitudine. Politicianul Daniel Mitov, membru al partidului GERB (Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), a afirmat chiar că atitudinea Bulgariei lasă să se înțeleagă că țara ar face parte din Tratatul de la Varșovia și nu din NATO. Analistul bulgar în probleme de securitate Bojko Nikolov consideră că poziția „moale” a guvernului bulgar se datorează în primul rând faptului că socialiștii, „care susțin în proporție de 80% politica Kremlinului”, fac parte din noua coaliție cvadripartită de la Sofia.
Nikolov menționează și faptul că guvernul nu a publicat nicio luare de poziție referitor la cine ar purta de fapt răspunderea pentru escaladarea crizei. Partidul socialist s-ar fi chiar opus sosirii eventuale în Bulgaria a unor trupe NATO suplimentare. În opinia analistului chiar și poziția președintelui bulgar Rumen Radev, un apropiat al socialiștilor, contează mult pentru atitudinea „lipsită de curaj” a Bulgariei în chestiunea Ucrainei.
Vineri s-a aflat că țara membră NATO Spania a transferat în Bulgaria patru avioane de luptă. Potrivit informațiilor din partea forțelor aeriene spaniole 130 de soldați din forțele terestre ar fi ajuns deja zilele trecute la baza aeriană de la Ignatievo. Deși fosta țară a blocului răsăritean aparține Alianței încă de la sfârșitul anului 2004, este dotată și acum cu avioane de luptă MIG-29 de fabricație sovietică. Urmează ca până la sfârșitul anului 2024 Bulgaria să primească opt avioane de luptă de tip F-16.
Guvernul este mânat în primul rând de ideea de a reprezenta interesele bulgare, apreciază analistul Radev. Acesta este la rândul său criticat de analistul Nikolov (46 de ani) de la portalul web BulgarianMilitary.com care consideră că „acest lucru ar fi posibil dacă totuși se va adopta o poziție clară față de partenerii de alianță. A sosit vremea ca Bulgaria să arate o nouă față și să demonstrăm Europei că suntem un partener stabil. Dacă nu o vom face, vom rămâne totdeauna țara pro-rusă din Balcani, ai cărei cetățeni nu cred în europenii din occident”.
Dificultatea constă în faptul că Bulgaria „este dependentă 100% de energia din Rusia”, dar se află într-o situație delicată și în calitate de țară riverană Mării Negre. Distanța de la litoralul bulgar până în Crimeea nu este mare, la fel nici cea până la Odesa. Tocmai datorită acestei apropieri unii bulgari se tem că își vor atrage furia Kremlinului în cazul în care ar putea fi instalată la Varna o bază NATO.
„Mulți din rândul persoanelor de aici nu înțeleg că NATO este în primul rând o alianță militară defensivă, protectoare. Ei cred că NATO se va implica în favoarea Ucrainei și împotriva Rusiei. Mai cred de asemenea că atunci ar putea urma un război de proporții între NATO și Rusia” – explică Nikolov.
În orice caz, mulți bulgari sunt îngrijorați din cauza tensiunilor. Societatea bulgară este divizată: o parte manifestă loialitate față de NATO, iar cealaltă, datorită și unor motive istorice, față de Rusia. Atmosfera generală este aceeași ca și în Serbia. „Multe persoane din Bulgaria cunosc doar o parte a istoriei, Ei au învățat că Rusia a eliberat Europa de naziști. Dar nu cunosc și cealaltă parte, cum ar fi crimele din perioada stalinismului” – explică Nikolov atmosfera care domnește în țară.
Pe scurt, mulți dintre bulgari manifestă și o atitudine importantă de solidaritate cu ucrainenii, deoarece istoria ucrainenilor și bulgarilor este asemănătoare. Ambii au trăit timp de 45 de ani sub „supraveghere sovietică”.
„Însă acum – potrivit lui Nikolov – trăim într-o democrație liberă fără un regim comunist și fără ca Rusia să ne impună ce să facem și pe cine să urâm”. De aceea, mulți bulgari cred că și ucrainenii merită același lucru.
