Sub presiunea creată de războiul din Ucraina, Uniunea Europeană și-a concentrat din nou interesul asupra regiunii balcanice, iar Grecia și-a recăpătat într-o mare măsură locul ei în regiune. Se împlinesc anul acesta 20 de ani de la istorica «Reuniune de la Salonic», care a creat mari și, în cele din urmă, neîmplinite așteptări cu privire la integrarea țărilor balcanice în UE. A fost de asemenea perioada în care Grecia a deținut o poziție dominantă din punct de vedere politic și economic în regiune, iar faptul că reuniunea respectivă a avut loc la Salonic a avut o importanță simbolică, dar și practică.
Evoluțiile nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor la momentul respectiv. Uniunea Europeană a tergiversat lucrurile în problema integrării Balcanilor de Vest, iar Grecia, care ar fi putut avea un rol important, a fost obligată, sub efectul crizei economice declanșate în 2010 să-și reducă investițiile din Balcani, ceea ce a dus și la o pierdere a prestigiului și influenței sale în regiune. În plus, problemele „istorice” ale trecutului, care erau în stare latentă, au reapărut în Balcani, iar vidul politic care s-a creat a fost rapid ocupat de țări „terțe”, precum Turcia, Rusia și China, arată Rador.
Situația de astăzi este diferită. Uniunea Europeană (și Occidentul, în general), sub presiunea creată de războiul din Ucraina, și-a concentrat din nou interesul asupra regiunii, iar Grecia și-a redobândit în mare măsură locul. Într-adevăr, după mulți ani putem spune că astăzi Atena are relații bune cu toate țările balcanice, ceea ce îi permite să joace un rol important în conturarea politicii europene față de țările din regiune. Este relevant în acest sens faptul că ministrul grec al Afacerilor Externe a avut 31 de întâlniri bilaterale cu cei mai înalți oficiali din Balcanii de Vest (președinți, prim-miniștri și omologii acestora).
Cu țările tradițional prietenoase, cum ar fi Muntenegru și Serbia, relațiile rămân excelente, în ciuda încercării Turciei de a se infiltra politic și economic. În plus, intensificarea contactelor dintre Atena și Pristina nu numai că nu a afectat negativ relația cu Serbia, ci, dimpotrivă, a făcut din Grecia un interlocutor de încredere pentru cele două părți, care doresc un rol activ din partea Atenei.
Nu întâmplător, cu câteva zile înainte de întâlnirea de sâmbăta trecută de la Ohrid dintre Serbia și Kosovo, cu participarea reprezentanților UE și SUA, ministrul grec de externe s-a întâlnit la Pristina cu conducerea politică a Kosovo, iar la întoarcere a avut contacte cu mediatorul UE, Miroslav Lajčák, pentru a-l informa despre ce s-a discutat.
În relațiile cu Bosnia-Herțegovina, Grecia își oferă de asemenea serviciile cu bună credință în aceeași direcție a evitării unei noi crize majore, discutând atât cu toate părțile implicate, cât și cu UE. În același efort se înscrie și strângerea relațiilor cu Croația din ultimii ani. Cu Macedonia de Nord, în ciuda problemelor care apar din când în când în legătură cu punerea în aplicare a Acordului de la Prespa, Grecia are un parteneriat care decurge normal și amiabil în cadrul NATO, preluând inclusiv supravegherea spațiului aerian al țării vecine și sprijinind în același timp perspectiva de aderare la UE a acestei țări. Relațiile cu Skopje se dezvoltă și în domeniul economic și este important de menționat faptul că Macedonia de Nord a fost de partea Greciei, în momentul în care Turcia a lansat atacul hibrid prin presiunea migraționistă de la granița greco-turcă din zona Evros.
Și cu Albania, există o schimbare semnificativă a climatului. Apropiata vizită la Atena a premierului Edi Rama, mai ales pentru a-și inaugura propria expoziție de pictură, vine să certifice îmbunătățirea semnificativă a relațiilor bilaterale. Important din punct de vedere simbolic a fost de asemenea faptul că Albania a declarat doliu național pentru victimele accidentului feroviar de la Tempi. Dar și pe fond, există un acord de principiu de a apela la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, în chestiunea delimitării Zonei Economice Exclusive, care este un pas important pentru relațiile dintre cele două state. Desigur, problemele (cum sunt cele care apar uneori în cazul minorității etnice grecești din Albania) nu au dispărut ca prin magie. Dar ele pot fi tratate mai eficient decât în trecut, într-un climat de voință comună de îmbunătățire a relațiilor, situație de pe urma căreia ambele părți au de câștigat.
În Balcanii de Est, relațiile Greciei sunt chiar mai bune decât cele de dinainte de criză. Războiul din Ucraina a evidențiat importanța portului Alexandroupoli pentru securitatea Bulgariei și a României, în timp ce interconectarea energetică este la fel de importantă pentru securitatea energetică a Bulgariei. Mai mult, achiziția Enel România de către PPC este un indicator al revenirii Greciei în plan economic și investițional.
În această conjunctură geopolitică, consolidarea relației strategice dintre Atena și SUA are un efect pozitiv și asupra creșterii rolului Greciei în Balcani.
În condițiile în care toată atenția a fost concentrată asupra Turciei și agresiunii turcești, această redresare substanțială și rolul îmbunătățit al Greciei în Balcani, care constituie regiunea sa naturală de interes, au trecut neobservate. Este nevoie doar de puține cunoștințe de istorie și geografie pentru a înțelege importanța stabilității și integrării europene a Balcanilor, pentru securitatea și economia Greciei. O Grecie care menține relații bune cu toate părțile, cu o economie dezvoltată și forțe armate puternice, se poate ridica cu încredere peste micile divergențe, conflictele etnice și revizionismul anacronic, care au afectat regiunea de-a lungul istoriei, pentru a-și îndeplini rolul stabilizator și de lider în sud-estul Europei.
