Bulgaria și-a impus, cel puțin deocamdată, punctul de vedere în negocierile cu România și cu alte state membre NATO în privința aplicării așa-numitului concept de poliție aeriană întărită pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, dezvoltat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și accentuarea în general a tensiunilor în relația cu Moscova, Sofia refuzând de principiu să permită din punct de vedere juridic ca, în caz de nevoie, avioanele militare de interceptare românești și din alte țări NATO să deschidă focul în spațiul aerian bulgăresc asupra celor rusești care violează spațiul aerian comun al NATO. În schimb, acest lucru va fi posibil în spațiul aerian al României.
Este ceea ce reiese dintr-un Memorandum privind aprobarea semnării protocolului de amendare a Acordului din 2011 între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană, adoptat în ședința de Guvern de miercuri.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"În contextul crizei din Ucraina, începând cu anul 2014, la nivel NATO, au fost adoptate o serie de măsuri de reasigurare (Assurance Measures) pentru statele aflate la flancul estic al Alianței Nord - Atlantice. Printre măsurile adoptate în scopul reconfigurării posturii militar-strategice de apărare și descurajare, se regăsește dezvoltarea și implementarea conceptului de Poliție Aeriană întărită (enhanced Air Policing – eAP), în ambele zone de responsabilitate NATO pentru executarea Poliției Aeriene (Air Policing Area South – APA South, respectiv Air Policing Area North – APA North). Deși România este în măsură să asigure executarea misiunii de Poliție Aeriană cu mijloace proprii, prezența aeronavelor aliate pe teritoriul național asigură creșterea capacității de reacție împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian național și comun al Alianței Nord – Atlantice, transmite un mesaj puternic de solidaritate în cadrul NATO și descurajează un potențial adversar", se arată în Memorandum.
Potrivit sursei citate, la începutul anului 2018, în contextul interesului manifestat de state membre ale Tratatului Atlanticului de Nord de a executa operații transfrontaliere de poliție aeriană pe timpul dislocării în România și Bulgaria, în vederea desfășurării de misiuni de poliție aeriană întărită (eAP), s-a pus în discuție posibilitatea modificării „Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de poliție aeriană, semnat la București, la 12 octombrie 2011”.
"Deși în cadrul reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO din luna februarie 2018, ministrul bulgar al Apărării a exprimat rezerve serioase față de amendarea Acordului bilateral privitor la trecerea frontierei dintre cele două state, în contextul misiunilor de poliție aeriană, invocând proceduri legislative restrictive, urmare a insistențelor părții române și ale unor aliați interesați (Canada), o echipă inter-ministerială de experți bulgari a finalizat un proiect de modificare a Acordului, pe care l-a transmis părții române în luna august 2019. În urma consultărilor dintre Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, în luna septembrie 2019, a fost remis partenerului bulgar un contraproiect al părții române cu propunerea de păstrare a caracterului bilateral al Acordului în ipoteza participării unui stat aliat la operații transfrontaliere de poliție aeriană, condiționat însă de acceptul prealabil al celeilalte părți, dar și de consimțământul statului participant, notificat pe canale diplomatice", se mai spune în Memorandum.
Propunerile de modificare a documentului au fost discutate în cadrul unei runde de consultări preliminare cu experții bulgari, la București, în perioada 09-10 ianuarie 2020. La data de 28.01.2020, prin Hotărârea nr. 7, Consiliul Suprem de Apărare al Țării a aprobat negocierea Protocolului de modificare a Acordului cu Bulgaria.
Procesul de negociere a documentului a fost unul anevoios, se spune în Memorandum, fiind îngreunat, pe de-o parte, de pozițiile divergente ale celor două părți în raport cu modalitatea de exprimare a consimțământului de către terțul participant la operațiile transfrontaliere de poliție aeriană, iar pe de altă parte, de evoluția pandemiei COVID-19. În perioada 5 – 8 octombrie 2020, a avut loc, la Varna, cea de-a doua rundă de negocieri, în cadrul căreia cele două delegații au ajuns la o înțelegere comună privind textul Protocolului. Principalele aspecte clarificate în cadrul acestei runde au vizat: definiția Părții terțe (art. 1); instruirea (art 8); aspectele financiare (art. 9) și executarea operațiilor transfrontaliere de poliție aeriană de către terț (art. 12).
"Unul din elementele importante în economia Protocolului a fost reprezentat de referirea la misiunile ”de angajare” efectuate de aeronavele unui Stat terț membru NATO. Partea bulgară propusese excluderea expresă a acestor misiuni, cu argumentul că efectuarea acestor operațiuni de aeronave ale unui alt Stat nu ar fi fost permisă de legislația națională. Partea română a propus o referire generală la efectuarea acestor operațiuni „numai în conformitate cu legislația României sau Republicii Bulgaria”, care ar fi acomodat, din punct de vedere juridic, exigența părții bulgare. Partea bulgară a respins această propunere. În plus, față de argumentul că Acordul, în forma actuală, permite misiuni de angajare ale aeronavelor române/bulgare în spațiul aerian al celuilalt Stat, delegația bulgară a admis că „este o chestiune politică, ce ține de cel mai înalt nivel”", se menționează în document.
Acordul cu Bulgaria din 2011 definește angajarea drept "utilizarea armelor din dotarea QRA I (aeronavelor militare de interceptare aparținând celor două state – n.r.) cu intenția de a avertiza sau pentru nimicirea aeronavei interceptate". Forma în vigoare a Acordului cu bulgarii prevede că angajarea de către avioanele militare ale celuilalt stat va fi permisă, în spațiul aerian bulgar, de către ministrul apărării al Republicii Bulgaria, iar în spațiul aerian românesc – de către ministrul apărării naționale al României.
În schimb, textul rezultat din negocieri este: ”Misiunile de angajare: - în spațiul aerian al României: vor fi executate numai în conformitate cu legislația națională a României; - în spațiul aerian al Republicii Bulgaria: nu vor fi executate”, se precizează în Memorandum.
"Cu toate acestea, textul respectiv a fost singura variantă care a permis finalizarea Protocolului. În plus, acesta satisface interesele părții române în ceea ce privește efectuarea, de către aliații NATO, a misiunilor de angajare în spațiul aerian al României", se mai afirmă în document.
La finalul rundei de negocieri din 05 - 08.10.2020, s-a convenit ca partea bulgară să pregătească forma finală a documentului, iar procedura națională de aprobare să fie inițiată numai după transmiterea acesteia. La data de 02.11.2020, partea bulgară a revenit cu o nouă propunere de eliminare a lit a) din para. 9 al art. 12 din Protocol, iar la data de 10.11.2020, partea română a transmis acceptul său cu privire la propunerea părții bulgare.
"Mecanismul instituit prin Protocol stabilește condițiile în care un alt stat membru NATO, în calitate de terț, poate desfășura operații transfrontaliere de poliție aeriană în spațiul aerian al României, respectiv al Republicii Bulgaria, presupunând, în principal, următoarele etape premergătoare: exprimarea, de către terț, printr-o notificare scrisă, transmisă pe canale diplomatice, a intenției de desfășurare a unei astfel de operații; primirea acceptului din partea României și a Republicii Bulgaria; încheierea unor înțelegeri tehnice trilaterale privind condițiile de desfășurare a operațiilor; executarea cu succes a unui antrenament sub controlul și comanda NATO", se precizează în Memorandum.
Acesta, prezentat de către șeful MApN, Nicolae Ciucă, propune semnarea Protocolului de amendare a Acordului cu Bulgaria, precum și ca "Ministerul Afacerilor Externe să elibereze deplinele puteri necesare semnării de către ministrul Apărării naționale sau un reprezentant împuternicit".
Aviația militară a NATO a derulat anul trecut peste 400 de misiuni de interceptare de aeronave ale unor state din afara Alianței care se apropiau de spațiul aerian euroatlantic, aproape 90% (circa 350) fiind determinate de operațiuni ale unor aeronave ale Federației Ruse, în creștere ușoară față de 2019. "În ultimii ani, am asistat la creșterea nivelului activității militare aeriene a Rusiei în apropierea frontierelor Alianței", a declarat la finalul lui 2020 purtătorul de cuvânt al organizației, Oana Lungescu. Potrivit NATO, se întâmplă adesea ca avioanele rusești să nu își transmită poziția, atitudinea și planul de zbor și să nu comunice cu controlorii de trafic aerian, reprezentând astfel riscuri potențiale pentru siguranța zborurilor civile.
Pe 21 ianuarie, MApN a anunțat că avioane Eurofighter Typhoon spaniole vor executa, în lunile februarie și martie, misiuni de Poliție Aeriană Întărită, alături de aeronave F-16 și MiG-21 și militarii Forțelor Aeriene Române. Aeronavele spaniole urmând să fie dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Astfel, un detașament al Forțelor Aeriene Spaniole, format din aproximativ 130 de militari (piloți și personal tehnic) și având în dotare șase aeronave Eurofighter Typhoon, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în lunile februarie și martie, împreună cu aeronavele F-16 Fighting Falcon, MiG-21 LanceR și militarii Forțelor Aeriene Române.
"Misiunile de Poliție Aeriană și antrenamentele desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității dintre Forțele Aeriene Române și Forțele Aeriene Spaniole, demonstrând implicare și determinare în contextul provocărilor generate de pandemia COVID -19”, se arată într-un comunicat al MApN.
Sursa citată menționează că dislocarea detașamentului spaniol în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu este parte a implementării Planului de acțiune pentru asigurarea capacității operaționale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.
