Potrivit lui Oleg Asenov, șeful Administrației Naționale a Taxelor Rutiere din Bulgaria, s-a observat deja o scădere semnificativă a vitezei excesive după activarea sistemului de camere video și drept radare-fixe în vara anului 2025.
El susține că, în secțiunile în care se monitorizează viteza medie, numărul contravenienților a scăzut de peste trei ori. În timp ce înainte unul din nouă șoferi depășea limita de viteză, acum se înregistrează încălcări pentru unul din 34 de șoferi, spun jurnaliștii bulgari de la Mediapool.bg
Camerele din Bulgaria detectează viteza medie, circulația fără centură sau pe banda de urgență
Utilizarea camerelor din sistemul de taxare rutieră din Bulgaria pentru controlul traficului a fost discutată timp de mai mulți ani înainte de implementarea efectivă a acestora. Jurnaliștii bulgari spun că au fost necesare modificări legislative pentru ca datele colectate de camere să fie recunoscute ca probe admisibile în cazul încălcării regulilor de circulație rutieră, scrie Hotnews.ro.
Utilizarea efectivă a datelor camerelor de taxare a început în vara anului 2025, iar în prezent sistemul este utilizat pentru a detecta mai multe tipuri de încălcări ale legislației, inclusiv conducerea pe banda de urgență, conducerea fără centură de siguranță și depășirea limitei de viteză medie.
Monitorizarea vitezei medii este în prezent implementată pe 69 de tronsoane de drum, acoperind o distanță totală de aproximativ 1.100 de kilometri. Viteza medie este calculată între două camere prin măsurarea timpului necesar unui vehicul pentru a parcurge distanța calculată, corelată cu limitele de viteză de pe acel sector de drum.
Autoritățile bulgare afirmă că sunt pregătite din punct de vedere tehnic pentru a extinde în continuare domeniul de aplicare a sistemului.
Înainte ca sistemul de taxare să înceapă să fie utilizat ca instrument de control al traficului, poliția bulgară se baza pe propriile radare fixe și mobile. Cu toate acestea, radarele poliției erau mult mai puține la număr și nu asigurau o acoperire a rețelei rutiere comparabilă cu cea a sistemului de taxare.
Până în prezent, nu au fost publicate date agregate privind sancțiunile aplicate și nici nu se știe exact cu cât au crescut încasările de amenzi odată cu activarea noului sistem. Dar asta este și pentru că încă e devreme, explică jurnaliștii bulgari.
Deoarece amenzile pot fi contestate în instanță, poate dura ani de zile până când vor fi disponibile statistici exacte privind sancțiunile finale care au fost aplicate și colectate efectiv de la operaționalizarea noului sistem.
România, corigentă la implementarea unui sistem de camere-radar pe drumuri
În România, așa cum s-a petrecut și în Bulgaria, se discută de mai mulți ani de implementarea unui sistem de camere-radar fixe care să supravegheze la respectarea regulilor de trafic pe drumuri și autostrăzi. Deși și România are o rețea de camere deja funcțională prin care verifică valabilitatea rovinietei, planurile oficiale nu au vizat niciodată transformarea acestora, ci implementarea unui sistem cu totul nou.
Încă din 2021 s-a pus problema finanțării prin PNRR a achiziției de sute de camere-fixe cu funcții radar, însă autoritățile de la drumuri nu au pornit licitațiile la timp. Astfel, întârzierea acumulată face imposibilă finalizarea unui astfel de sistem în 2026, an terminus pentru programul PNRR, arată sursa citată.
În schimb, autoritățile de la Drumuri speră ca cel mai devreme din 2027 să poate operaționaliza un sistem de camere radar.
Cea mai importantă licitație – care prevede achiziția de 400 de camere-radar – urmează abia acum să fie lansată public, cu un orizont de cel puțin jumătate de an pentru a avea un contract semnat.
„Așteptăm să fie validată documentația de la Agenția Națională de Achiziție Publică să putem publica în SEAP licitația pentru achiziția a 400 de camere video-radar pe care să le montăm pe drumurile naționale. Deci, deocamdată, licitația nu a fost publicată”, a declarat purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
„Contractul va avea termen de 12 luni. Dacă reușim să semnăm contractul până în vară, asta înseamnă că în vara lui 2027 acest sistem va fi operațional în totalitate. Și camerele de pe autostrăzi vor putea fi operaționalizate abia atunci, odată cu finalizarea contractului cu cele 400 de camere pentru drumurile naționale”, a mai spus Șerbănescu.
Camere-radar montate, dar nefuncționale pe secțiuni noi de autostrăzi
Pe lângă acestea, mai sunt luate în calcul circa 150 de camere radar pentru autostrăzi. Pe sectoarele de autostrăzi nou construite în ultimii ani există, dar nu sunt active, iar pentru autostrăzile mai vechi CNAIR derulează un contract pentru achizitie și pentru un sistem software.
„Pe autostrăzile noi, precum Autostrada „Moldovei” A7, pe A0 Centura Capitalei, pe A10, sunt deja peste 100 de astfel de camere, montate de obicei între nodurile rutiere. Însă aceste camere nu sunt activate încă”, a explicat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
„În momentul de față deja derulăm două contracte care cel mai probabil vor fi gata în vară. Unul presupune realizarea unui sistem software care să gestioneze datele de la camerele video și radar, și al doilea este de montare a circa 50 de astfel de camere video-radar pe autostrăzile mai vechi precum A1, A2 sau A3, aici lângă București, dar și în Transilvania”.
Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor susține că implementarea și operaționalizarea sistemului în 2027 este o estimare prea optimistă.
„Licitația va dura un an, apoi încă un an va dura montarea portalurilor (n.r. camerelor), sincronizarea cu serverele poliției, adică vorbim de 2028 cel mai devreme, într-un caz optimist în care se pun la treabă toți cei responsabili”, au spus cei din Transporturi.
Pe ce drumuri naționale din România vor fi montate cele 400 de camere radar
Sistemul de pe drumurile naționale presupune instalarea a 400 de camere video-radar individuale.
Cele mai multe dintre ele vor fi montate în 136 de puncte de-a lungul a șapte drumuri naționale, acoperind o distanță de aproape 1.100 km.
Radare fixe vor fi montate:
- DN1: 28 puncte, dintre care 13 sunt distribuite pe o distanță de cca 120 km între km 497 și km 616;
- DN6: 24 puncte, dintre care 11 sunt distribuite pe o distanță de cca 200 km între km 181 și km 371;
- DN2: 22 puncte, dintre care 11 sunt distribuite pe o distanță de cca 100 km între km 97 și km 197;
- DN17: 18 puncte distribuite pe o distanță de cca 225 km;
- DN7: 17 puncte, dintre care 12 sunt distribuite pe o distanță de cca 100 km între km 122 și km 228;
- DN67: 14 puncte, distribuite pe o distanță de cca 200 km;
- DN11: 13 puncte, distribuite pe o distanță de cca 150 km.
„Restul camerelor vor fi montate în 64 de puncte în funcție de ce va fi exact pe traseu în faza de implementare. Pot sa apară și suplimentări pe anumite sectoare din cele stabilite deja în cazul în care situația din teren o cere”, a mai explicat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
1.300 de oameni au murit pe șosele în 2025 în România. Noi și Bulgaria, în topul UE privind decesele în trafic
Aproape 4.000 de accidente rutiere soldate cu persoane decedate și cu răniți grav au avut loc în 2025, la nivel național, în ușoară scădere față de anul precedent, informează duminică un comunicat al Inspectoratului General al Poliției Române.
„În cursul anului 2025, la nivel național, au fost înregistrate 3.950 de accidente, ce au avut ca urmări decesul a 1.293 de persoane și rănirea gravă a 3.125 de oameni. Comparativ cu perioada similară a anului 2024, au fost înregistrate cu 285 mai puține accidente (-6,7%), cu 185 mai puține persoane decedate (-12,5%) și cu 122 mai puține persoane rănite grav (-3,7%)”, precizează Poliția, citată de Agerpres.
Principalele cauze generatoare ale accidentelor rutiere grave, în anul 2025, au fost traversarea neregulamentară a pietonilor (16,1% din total), neadaptarea vitezei la condițiile de drum (15,3% din total) și neacordarea priorității vehiculelor (9,5% din total).
La nivelul UE, datele statistice pun România pe primul loc în topul accidentelor rutiere grave și în care mor oameni. Media UE a fost de 45 de decese rutiere la un milion de locuitori.
Pe datele din 2024, România ocupa primul loc cu cea mai ridicată rată de mortalitate, de 78 de persoane la un milion de locuitori, ușor în fața Bulgariei care avea 74 de decese la un milion de locuitori.
Între timp, Bulgaria a făcut un pas decisiv pro-siguranță rutieră în 2025 prin activarea rețelei de camere-radar. România, însă, mai așteaptă.
