În apropierea graniței din sudul Marii Câmpii și în stațiunile balneare tradiționale, cum ar fi Gyula, județul Békés, și Makó, județul Csongrád, se estimează că mult mai mulți oaspeți din România cumpără bilete decât cei interni.
Dezvoltările balneare din regiune par să susțină argumentele pentru construire în perspectiva unui număr mare de vizitatori din țările vecine, dar experții spun că acest tip de turism, în forma sa actuală, este sustenabil doar pentru câțiva ani, potrivit Rador Radio România.
Se pare că s-a acordat puțină atenție acestui aspect în dezvoltarea zonelor balneare, care, începând cu 2010, nu au fost realizate într-un mod justificat din punct de vedere tehnic. Direcția va fi determinată de ceea ce este rezonabil și gestionabil din punct de vedere politic, a declarat președintele Clusterului Termal al Marii Câmpii de Sud, Andor Albel, referindu-se la proiectul Makó, recent finalizat. Când vine vorba de astfel de investiții, politicienilor nu le place să se gândească la cum și în ce mod să conducă o instituție mult mai mare decât înainte. Iar funcționarea unui centru balnear este costisitoare din cauza costurilor fixe.
La fel ca și în alte părți ale țării, deciziile privind dezvoltarea spațiilor balneare din Marea Câmpie de Sud au fost luate pe baza unei licitații stricte și a unor criterii profesionale până în 2010, cu interferențe politice doar la final, dar până atunci ofertele slabe fuseseră deja abandonate. De atunci, însă, totul s-a schimbat – Andor Albel, președinte al Clusterului Termal al Marii Câmpii de Sud, expert în dezvoltarea spa și profesor asociat, a trasat o linie clară între cele două perioade.
Ministrul ungar al construcțiilor și transporturilor, János Lázár, a fost și rămâne deputat în Parlamentul ungar pentru regiunea Makó, așa că nu este o persoană de care să ne despărțim în actuala dezvoltare a stațiunii balneare de 11 miliarde de euro. Stațiunea balneară locală a fost deja supusă unei modernizări majore între 2010 și 2012, când au fost construite, printre altele, 10 piscine noi, ca urmare a unei dezvoltări de 3,6 miliarde de euro.
Cazul Băilor Cetății Gyula, cea mai importantă stațiune balneoclimaterică din sudul Marii Câmpii, dovedește că, în absența unei puteri politice adecvate, este imposibil să se obțină fonduri de dezvoltare în cadrul sistemului NER. În ciuda faptului că orașul este condus de un primar pro-guvernamental și că în Parlament se află un deputat FIDESZ, se pare că lobby-ul lor nu se apropie nici pe departe de cel al lui János Lázár, care a ajutat orașul Makó să strângă fonduri.
Acest lucru ar putea duce la un dezavantaj semnificativ pentru orașul Gyula în competiția regională a stațiunilor balneare. Același lucru se poate spune și despre Gyopárosfürdő, județul Békés, care aparține de Orosháza și are un potențial excelent.
Una dintre problemele cu Hagymatikum din Makó este faptul că există mulți concurenți regionali, deoarece Szeged, Mórahalom, Hódmezővásárhely, Csongrád și Szentes din județul Csongrád-Csanád, precum și Gyula, Orosháza și Gyomaendrőd din județul Békés au, de asemenea, stațiuni balneare moderne. O problemă și mai mare este faptul că Hagymatikum se distinge de restul Marii Câmpii de Sud pentru că este o stațiune balneară și nu un centru de sănătate.
Deși centrul spa Makó este unic și atrăgător, oaspeții care se întorc în mod constant sunt cei care apelează la el. Există un motiv pentru care turismul medical și de sănătate este una dintre cele mai mari afaceri din lume. Prin urmare, este firesc ca veniturile și cifra de afaceri să se bazeze pe aceștia, și nu pe publicul stațiunilor balneare, au declarat experții.
După cum s-a aflat: din punct de vedere al planificării afacerii, un centru spa ar trebui să se bazeze pe faptul că cel puțin 50 la sută dintre clienții săi folosesc serviciile spa. În plus, dezvoltările balneare au succes numai dacă sunt însoțite de dezvoltări substanțiale în materie de cazare. În absența acestora din urmă, sunt o pierdere de vizitatori, ceea ce nu este doar problema orașului Makó în dezvoltările balneare din Marea Câmpie de Sud.
În cazul stațiunilor balneoclimaterice din sudul Marii Câmpii care au cunoscut dezvoltări semnificative în ultimele două decenii – cum ar fi Szentes, Mórahalom, Gyula și Orosháza, pe lângă Makó – deși nu în aceeași măsură, se pune întrebarea cât timp se pot aștepta să mai primească oaspeți din România.
Aceasta este o problemă cheie, deoarece o estimare arată că 60-65% dintre cei care cumpără bilete la Băile Cetății Gyula provin de peste granița de est. Situația ar putea fi similară în orașul Makó.
Nu se poate ști mai precis decât o estimare, deoarece cumpărătorii de bilete nu sunt înregistrați în funcție de naționalitate, a declarat Andor Albel, adăugând că: 700 de mii de înnoptări sunt petrecute în orașul Gyula în fiecare an, 80 la sută dintre acestea fiind petrecute de oaspeți interni. Pentru a colora tabloul, Gyula, la 3 kilometri de granița româno-ungară, are un număr mare de oaspeți de la 50-70 de kilometri dincolo de graniță, care nu petrec nici măcar o noapte în oraș.
În România, stațiunile balneare sunt construite una după alta, de exemplu în Salonta, Arad și Timișoara, ceea ce reprezintă o amenințare serioasă pentru stațiunile balneare din sudul Marii Câmpii, tocmai pentru că acestea ar putea pierde o parte importantă din traficul lor actual, a precizat specialistul. Andor Albel a afirmat că cele două stațiuni balneare cele mai sensibile din acest punct de vedere – și din cauza apropierii lor de graniță – sunt Makó și Gyula.
Problemele bat la ușă și ar putea cauza dificultăți serioase pentru turismul din regiune în 4-5 ani, a declarat Andor Albel. Din acest punct de vedere, merită luată în considerare și suma de 11 miliarde de forinți pentru dezvoltarea stațiunii balneare Makó.
