Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat, la Eforie, că aici vor fi date în folosință aproximativ 23 hectare de plajă, în urma lucrărilor efectuate în cadrul proiectului de reducere a eroziunii costiere și extindere a plajelor din sudul litoralului românesc.
Potrivit lui Fechet, extinderea plajelor nu aduce doar beneficii de mediu, ci și un mare beneficiu pentru activitatea economică și turistică a județului Constanța, scrie Agerpres.
"Mă aflu astăzi într-o vizită de lucru în județul Constanța și încep la Eforie participând la recepția a două perimetre de plajă, la terminarea lucrărilor. Discutăm de o plajă care în anii trecuți nici măcar nu a existat. Atât în spatele meu, cât și în față, marea ajungea aproape până în dig, iar astăzi putem spune că aproximativ 23 de hectare de plajă vor fi date în folosință. Asta va însemna, fără îndoială, nu doar beneficii de mediu, dar și un mare beneficiu pentru activitatea economică și turistică a județului Constanța și a localității Eforie", a declarat ministrul Mediului.
El a spus că vizitează și lucrările de refacere a plajei de la Agigea, unde sunt recepționate, parțial, încă 1,3 hectare, "lucrurile avansând așa cum trebuie".
Fechet a mai anunțat că pe parcursul acestei zilei are întâlniri atât cu reprezentanții instituțiilor deconcentrate din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cât și cu cei ai Organizațiilor de Management al Destinației și organizațiilor de turism.
"Vreau să mă consult pentru că după această parte mai grea, spun eu, de refacere a plajelor, urmează a le da în folosință, urmează să fie închiriate și, bineînțeles, cetățenii să se bucure de acestea", a afirmat Mircea Fechet.
Reprezentantul firmei Van Oord care a realizat lucrările de la Eforie, Marius Stamat, a declarat că lotul are lungimea totală de 5,7 kilometri, s-au construit șapte diguri, folosindu-se 1,4 milioane tone de piatră și 3 milioane metri cubi de nisip, lucrările de înnisipare rezistând timp de 50 de ani.
Referitor la problemele întâmpinate în timpul executării lucrărilor, el a spus că a fost identificată o epavă, pentru care s-a cerut o cercetare arheologică extinsă, precum și un habitat pentru un anumit tip de scoică.
"În cazul scoicilor, acestea au fost colectate de pe fundul mării, din nisip, practic ele se îngroapă în nisip, a fost colectat substratul în care trăiesc, depozitat separat, s-a făcut înnisiparea, lucrarea de protecție costieră, ulterior habitatul lor original, nisipul original a fost adus și pus în strat final și readuse scoicile în habitatul lor original. Practic, nu am făcut altceva decât temporar să mutăm habitatul lor în altă parte și aducându-l apoi înapoi", a explicat Stamat.