Contractele de finanțare în valoare de aproximativ 28 de milioane de euro vor fi semnate în cel mult două săptămâni, anunță viceprimarul cu atribuții de primar al municipiului Mangalia, Paul Foleanu.
Turiștii nu au de ce să își facă griji, lucrările vor începe la toamnă, iar anul viitor vor fi suspendate în timpul sezonului estival, arată Rador.
Reguli unitare de acces și amenajări pe plajele din România
Plajele românești vor avea reguli unitare pentru prima dată, arată ghidul național pentru organizarea plajelor, redactat de Ministerul Mediului.
Documentul stabilește pentru prima dată reguli unitare privind organizarea spațiului de plajă, accesul public și tipul de amenajări permise.
Documentul reprezintă prima etapă a unui proces mai amplu de reformă a modului în care sunt administrate plajele din România, urmând ca în fazele următoare să fie dezvoltate soluții aplicate, direct în teren, care să stea la baza viitoarelor documentații urbanistice și a reglementărilor pentru viitoarele sezoane estivale.
„Acest ghid este primul pas prin care punem ordine într-un spațiu care a funcționat ani de zile fără reguli coerente. Nu vorbim doar despre estetică, ci despre acces public real, despre echilibru între interesul economic și protecția mediului și despre predictibilitate pentru operatori.
În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, acest document oferă repere clare pentru modul în care vor arăta și vor funcționa plajele. Analizăm inclusiv posibilitatea ca aceste principii să devină parte integrantă din contracte, astfel încât regulile să nu mai fie opționale”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Documentul vine într-un context în care litoralul românesc a trecut prin transformări accelerate – extinderea plajelor prin înnisipare, creșterea presiunii turistice și diversificarea activităților economice – fără un cadru coerent de organizare, ceea ce a generat ocupări neuniforme, blocaje de acces și scăderea calității spațiului public.
Ghidul propune un model clar de organizare a plajelor, bazat pe echilibru între utilizarea economică și interesul public, și introduce reguli concrete privind modul de ocupare, accesul și tipul de intervenții permise.
„Ghidul pe care îl lansăm astăzi este un instrument practic, construit împreună cu specialiștii, care pornește de la realitatea din teren și oferă soluții concrete pentru organizarea plajelor. Îi încurajăm pe toți operatorii să îl consulte și să îl aplice în amenajările pe care le vor realiza în perioada următoare, mai ales în contextul noilor contracte pe termen lung.
Urmează etapele a doua și a treia, în care vom merge în teren, vom lucra direct pe sectoare de litoral, cu randări și propuneri de organizare care pot sta ulterior la baza documentațiilor urbanistice. Este un proces etapizat, dar cu o direcție clară: reguli unitare, adaptate fiecărei zone, și o creștere reală a calității spațiului litoral”, a declarat Elena Tudose, secretar de stat în cadrul MMAP.
În ceea ce privește ocuparea, documentul stabilește o zonă continuă de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice amplasamente, pentru a asigura circulația și accesul neîngrădit al tuturor utilizatorilor. În același timp, este păstrată limitarea utilizării șezlongurilor și umbrelelor la maximum 70% din suprafața închiriată, restul fiind rezervat obligatoriu plajei libere, pe nisip.
Accesul public devine un element central: ghidul prevede menținerea unor trasee pietonale clare și continue, fără blocaje, precum și integrarea acceselor dinspre oraș sau faleză într-un sistem coerent, adaptat fiecărei zone. Sunt încurajate soluții care facilitează accesul pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv persoane cu mobilitate redusă, familii cu copii sau vârstnici.
Documentul introduce reguli explicite și pentru tipul de construcții și amenajări admise. Toate intervențiile trebuie să aibă caracter temporar, să fie demontabile și reversibile, fără fundații permanente sau intervenții care afectează structura naturală a plajei. Sunt permise doar dotările strict necesare funcționării – dușuri, cabine, puncte de prim-ajutor, salvamar sau structuri ușoare pentru servicii de plajă.
În același timp, ghidul limitează dezvoltările improprii: sunt descurajate amplasările haotice, ocuparea excesivă a plajei, blocarea perspectivelor către mare și extinderea liniară continuă a structurilor comerciale. Organizarea funcțiunilor trebuie să se facă în mod controlat, în zone bine definite, pentru a păstra deschiderea vizuală și caracterul natural al litoralului.
Un capitol distinct este dedicat calității arhitecturale și materialelor utilizate. Ghidul recomandă folosirea unor materiale durabile și adecvate mediului marin (lemn tratat, metal, textile naturale) și evitarea soluțiilor improvizate, a materialelor neconforme sau a culorilor agresive care afectează coerența vizuală a plajei. Intervențiile trebuie să fie integrate în peisaj și să contribuie la o identitate unitară a litoralului.
Totodată, documentul introduce o diferențiere clară între tipurile de plaje (urbane, naturale sau rurale) pentru a evita aplicarea unor soluții uniforme pe întreg litoralul și pentru a adapta regulile la specificul fiecărei zone.
Ghidul acoperă șapte zone reprezentative ale litoralului – Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla și Vama Veche – selectate pentru a reflecta diversitatea situațiilor existente și pentru a fundamenta reguli aplicabile la scară națională.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat recent că „șezlongurile puse ilegal pe plaje vor fi ridicate”, precizând că deja au fost eliberate zonele unde nu exista autorizație pentru amenajarea lor pe litoral.
„Anul trecut a fost o întreagă discuție despre cum, pur și simplu, s-au trezit firme că își pun șezlonguri pe plaje pe care nu le închiriaseră și nu s-a acționat în momentul respectiv pentru a fi ridicate acele șezlonguri, pentru a fi date amenzi”, a anunțat ministrul.
Potrivit acesteia, deja au fost identificați operatori economici care își așezaseră ilegal șezlonguri.
„Anul acesta deja am început și au fost deja eliberate zonele unde nu exista niciun fel de autorizație. Avem oameni care au investit bani în chestia asta, operatori care au fost cinstiți, au respectat regulile și au investit bani în a închiria o plajă.
Ei nu vor avea o competiție ilegală, care nu a plătit, cu zero costuri, care se așază fix lângă ei, cu șezlonguri puse ilegal. Deci, anul acesta, toate șezlongurile puse ilegal vor fi ridicate”, a spus Diana Buzoianu.
Schimbare majoră pe plaje - Fără terase în zonele de plajă care nu au PUZ
"Pentru sectoarele de plajă care nu au PUZ, singura diferență este că acolo nu se vor putea construi terase. Adică operatorul economic care a licitat, a dorit să se înregistreze și să obțină această plajă, știe de la momentul în care a închiriat acea plajă că nu va putea să construiască terase, pentru că nu a existat un PUZ.
Altfel, activitatea economică se va putea desfășura, dar fără construcții pe acea terasă, pe acel sector.
Anul acesta ne asigurăm foarte clar că operatorii economici știu de la bun început unde se pot construi beach baruri și unde nu se pot construi beach baruri, unde există PUZ-uri și unde nu există PUZ-uri, am trecut de la bun început în licitație.
Este perfect în regulă că au licitat și că vor să închirieze acea plajă, dar știu de la bun început că nu pot construi beach baruri pe acele zone", a afirmat Buzoianu.
Pe subiectul utilităților din zona plajelor, ministra de resort a punctat faptul că primăriile au obligația, de 20 de ani, să permită instalarea acestor facilități.
"În ceea ce privește utilitățile, am mai spus-o și o repet: există deja de 20 de ani de zile obligația primăriilor de a facilita utilitățile în zona plajelor. Suntem 20 de ani mai târziu și pe anumite sectoare există utilități și acolo unde există utilități operatorii economici nu mai au motiv să nu se conecteze la utilitățile respective și să își creeze propriile sisteme îngropate nisip. Deci, asta nu mai poate să fie o soluție pentru plajele din România, pentru că, de fapt, în realitate, nu este o soluție, ci este o un risc de sănătate publică pentru cetățeni.
Operatorii nu vor putea să asigure utilități acolo unde nu există utilități date de către primării. Tocmai asta este ideea: să nu mai întoarcem ochii și să cerem primăriilor să livreze acele utilități în toate sectoarele", a explicat șefa de la Mediu.
Recent, ministrul a declarat, la Constanța, că plajele litoralului românesc nu trebuie să fie 'vestul sălbatic', ci că acestea trebuie să fie 'civilizate' și turiștii să se poată bucura de servicii minimale - VEZI MAI JOS
Potrivit acesteia, autoritățile vor continua verificarea plajelor pe întreg litoralul, după găsirea, în cursul săptămânii trecute, a construcțiilor ilegale care erau îngropate în nisip.
Descoperire pe plajă - țevi care intră în mare. Ministru: Plajele din România nu trebuie să fie Vestul Sălbatic
Plajele din România nu trebuie să fie Vestul Sălbatic, ci trebuie să fie civilizate, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Ea a precizat că nu trebuie să existe cazuri în care un turist să facă plajă și sub el să se afle fose ilegale sau rezervoare de gaz ilegale, așa cum au fost găsite pe plaja din Năvodari.
Buzoianu a mai anunțat că a descoperit țevi care intră în mare și urmează să fie făcute verificări pentru a se stabili proveniența acestora.
Inspectorii ABA Dobrogea-Litoral au descoperit, împreună cu specialiștii ISU Dobrogea și cu echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Constanța, noi instalații îngropate ilegal pe plajele din Năvodari.
După ce recent au fost identificate rezervoare de gaz, acum au fost găsite fose septice îngropate în nisip.
"Vorbim deja de 3 fose identificate are fuseseră îngropate pe plajele din Năvodari și 3 identificate pe plaja Margona.
Pe scurt: așa arată un domeniu care a fost tratat ca Vestul Sălbatic. Nu vom accepta asta pe viitor. În toate cazurile operatorii economici vor suporta consecințele legale. Legea e lege pentru toți", spune ministrul Mediului.
Schimbări pe plajă: Mai puține șezlonguri puse ca „sardinele” - ministru
Ministra Mediului a declarat că litoralul românesc va deveni mai aerisit, mai accesibil persoanelor cu dizabilități și cu mai puține șezlonguri așezate ca „sardinele”, astfel încât cine dorește să vină cu prosopul și să stea la plajă să aibă loc să dacă acest lucru.
La Năvodari, autoritățile au lansat o licitație transparente pentru terenurile de pe plajă, stabilind clar unde și ce poate fi construit, de la beach-baruri la spații pentru activități culturale și recreative și urmează să fie lansată o licitație și pentru Mamaia Nord.
„Foarte multe ilegalități au fost comise și când am început să ne uităm la această situație, toată lumea a început să se agite în stânga și în dreapta, mai ales oamenii de la nivel local, cu putere la nivel local, care evident că au beneficiat de acest status quo, în care toată lumea a întors ochii și nu au văzut când se ridicau clădirile ilegale pe plaje.
Avem și exemple de bune practici. Pe de o parte am identificat și problema, am ieșit cu raportul public care a arătat că sunt peste 4.000 de construcții ilegale în zona costieră”, a declarat Diana Buzoianu, întrebată despre starea litoralului românesc, despre faptul că e supraglomerat și afectat de construcții haotice, iar românii au preferat să cheltuie, anul trecut, aproximativ 11 miliarde euro în turism în alte țări.
Ea a subliniat că instanțele vor decide soarta oficială a acestor construcții.
„Sigur, instanța va decide la final oficial în acest sens, dar sunt 4.000 de construcții care sunt cel puțin suspecte a fi ilegale. O parte din aceste construcții deja au fost dărâmate. Avem exemplu de la Năvodari, unde zeci de construcții ilegale au fost deja dărâmate”, a explicat ministra Mediului.
Măsurile pentru litoralul românesc
Diana Buzoianu a explicat măsurile luate pentru a evita haosul și pentru a permite dezvoltarea legală.
„Acum, ca să arătăm că se poate și construi corect pe acest litoral, am lansat caietul de sarcini și achiziția pentru toate terenurile care vor veni din plajă pentru închirierea lor, și am făcut niște lucruri foarte interesante pentru prima dată în România. În primul rând, caietul de sarcini a fost dezbătut public, cu business, cu oameni care au venit să ne spună care ar trebui să fie criteriile care să fie luate în considerare, să nu mai fie totul făcut în spatele ușilor închise. Când am zis prima dată că vom face aceste dezbateri, s-au albit niște fețe. S-a lăsat o liniște”, a precizat ea.
Ministra Mediului a explicat și diferența față de vechile proceduri: „În trecut apărea caietul de sarcini, avea un criteriu sau două, care aveau 80% din pondere și dacă te încadrai la cele două criterii, gata, se termină bâlciul.”.
Ce vor vedea turiștii în următorii doi ani
Întrebată ce schimbări concrete se vor observa pe litoral, Diana Buzoianu a răspus: „Pe plaja de la Năvodari, unde am lansat deja această achiziție publică, se va vedea în felul următor: am lansat această achiziție spunând foarte clar pe ce terenuri se poate construi un beach bar, de exemplu, și care este dimensiunea”.
„Deci acum nu mai poate să vină nimeni să spună - «ah, am închiriat o plajă pentru 10 ani și nu știam că acolo nu se poate construi» sau «credeam că se poate construi pe o suprafață de cinci ori mai mare». Că am avut și aceste cazuri cu beach-bar-uri care trebuiau să fie de 50 de metri și au ajuns la 800 de metri. Deci pe de o parte se va respecta mult mai restrictiv această lege”, a completat Buzoianu. Ea a subliniat că o premieră ar fi că au fost incluse criterii inclusiv pentru a accesibiliza litoralul românesc persoanelor cu dizabilități.
„Am trecut criterii inclusiv pe zona de accesibilizare pentru persoane cu dizabilități. Am crescut plaja de ofertanți, am introdus mult mai mulți actori din HoReCa, inclusiv operatori care să poată să desfășoare activități creative, culturale. Lucruri care până acum păreau un mit, care nu s-ar fi putut întâmpla niciodată pe plajele din România. Eu cred că ține de noi să arătăm că inovația, apropo, am introdus inclusiv criterii de inovație – folosirea unor echipamente, unor instrumente digitale. Sper ca din această achiziție să reiasă măcar idei mai creative de cum ne uităm noi la plajă, ca să aducem acei oameni care astăzi aleg să plece pe plajă în altă parte”, a spus ea.
O plajă mai aerisită și mai prietenoasă
Când a fost întrebată dacă litoralul va fi mai aerisit, Diana Buzoianu a răspuns simplu: „Da, mult mai aerisită. În primul rând, da, mult mai aerisită.”
Chestionată despre planurile pentru Mamaia Nord, ministra Mediului a explicat: „Pe Năvodari, cel puțin. Urmează să fie lansate licitațiile și la Mamaia Nord și vom avea un caiet de sarcini similar. Nu văd de ce am modifica substanțial acest caiet”.
„Nu știu dacă neapărat așa, dar va fi mult mai evident că n-o să mai poată să câștige numai firme care vin și spun – vom pune șezlonguri ca sardinele. Vor trebui să mai vină și cu altceva, să mai gândească și niște alte activități care pot fi desfășurate acolo. Nu mai merge să avem plaje de șezlonguri, doar atâta și un om care vrea să vină pe plaje și să-și pună un prosop și să stea, să nu aibă loc unde să facă asta”, a concluzionat Buzoianu.
Potrivit ANAR, suprafețele scoase la închiriere au categorii diferite de utilizare, iar pentru unele perimetre este permisă amplasarea de beach-baruri, conform documentațiilor urbanistice în vigoare.
