În cursul acestei luni, aproximativ 389 de milioane de ambalaje au fost colectate, raportat la 509 milioane de ambalaje introduse pe piață, ceea ce corespunde unei rate de returnare de peste 76%.
Rezultatele înregistrate în trimestrul I confirmă evoluția constantă a Sistemului de Garanție-Returnare.
Astfel, în primele trei luni ale acestui an, românii au returnat peste 1 miliard de ambalaje de băuturi, comparativ cu 1,2 miliarde puse pe piață, iar RetuRO a predat către reciclatori circa 90.000 de tone de materiale.
De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate peste 9,6 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 700.000 de tone de materiale.
Cu o rată de colectare de 88% în 2026, Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu.
Poate să fie și asta o abordare. Am chemat reprezentanții RetuRO la masă și, pentru că tot vorbim de dezvoltare durabilă, ei sunt o poveste succes pe zona asta și i-am întrebat: Aveți posibilitatea să dăm un proiect de creștere pe această zonă fie că este vorba de un proiect de extindere în rural, fie că este vorba de introducerea unor noi tipuri de ambalaje care ar putea să fie gestionate? Și răspunsul a fost: ”Da, dar ne trebuie puțin timp să facem niște studii”. Și le-am acordat acest timp să facă studii pentru că mi s-a părut mult mai bine decât să vină Ministerul să spună:
Ambalaje și din cămară la returnat pe bani. LISTA ambalajelor returnate, extinsă cu mai puține produse. Intră cele pentru borș și oțet, nu și pentru băuturile din cafea
Sistemul de garantare-returnare va fi extins de la 1 ianuarie 2028 cu sticle de borș, oțet, și apă distilată, conform unui proiect legislativ adoptat de Senat și care va fi transmis acum pentru vot final deputaților.
Deputatul liberal Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, a inițiat anul trecut un proiect de lege în acest scop, dar care viza și recipientele pentru băuturile din cafea și pe bază de cafea, respectiv produse alimentare comercializate la borcan.
”Am depus un proiect de lege prin care modificăm legislația primară în ceea ce privește ambalajele. Ducem SGR și în cămară. Pe lângă toate categoriile cu care ne-am familiarizat, extindem SGR și la borș, la oțet, la apă distilată, la cafea sau produse pe bază de cafea”, anunța Mircea Fechet.
Proiectul prevedea și introducerea unui marcaj distinct și a unei identificări digitale (cod de bare sau cod QR) care să asigure trasabilitatea completă a ambalajelor la nivel de unitate, respectiv borcanele de sticlă pentru produse alimentare.
Acum, senatorii au eliminat din proiect aceste prevederi privind introducerea unor noi elemente pe ambalajele reciclate și au stabilit extinderea SGR doar pentru recepientele prin care sunt comercializate oțetul, borșul și apa distilată.
Au fost eliminate astfel propunerile de includere și a recipientelor pentru băuturile din cafea și pe bază de cafea, precum și orice produs alimentar comercializat în ambalaje primare nereutilizabile constând în borcane din sticlă cu capac din plastic sau metal.
De asemenea, data cu care vor fi intra în SGR și aceste ambalaje a fost prevăzută pentru 1 ianuarie 2028.
Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2028, sistemul de garanție-retumare se va aplica și pentru ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, utilizate pentru a face disponibile pe piața națională oțetul, borșul și apa distilată.
Produsele aflate în stocurile producătorilor, distribuitorilor sau comerciantilor la data de 1 ianuarie 2028 vor putea fi comercializate cel mult până la data epuizării stocurilor, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2028, dată după care introducerea pe piață sau comercializarea lor va fi interzisă.
