Piața berii a rămas relativ stabilă în 2021, consemnându-se o scădere de 0,7% în volum, ceea ce înseamnă 16,6 milioane de hectolitri, comparativ cu 16,75 milioane de hectolitri în 2020 și 16,7 milioane de hectolitri în 2019, potrivit reprezentanților Asociației Berarii României.
"Revenirea la volumele care se întâmplau în 2008 (de 20,2 milioane de hl - n. r.) este puțin probabilă din două motive. Pe de o parte trebuie să ne uităm la evoluția demografică a țării. Consumul per capita nu a suferit modificări importante față de 2008, dar populația României este în scădere din cauza migrației, din cauza îmbătrânirii etc. Cred că foarte important este pentru noi, ca industrie, și așteptările sunt în zona creșterii de valoare, nu neapărat de volum. Cred că 2022 ar putea să continue acest trend ușor negativ influențat și de inflație, dar și de scăderea puterii de cumpărare etc., însă în continuare așteptăm să avem creșteri în valoare, având în vedere și tendințele", spune președintele Asociației Berarii României, Mihai Voicu.
Berarii locali au continuat să diversifice tipurile de bere pe care le-au pus la dispoziția consumatorilor, ca răspuns la preferințele tot mai variate ale românilor. Mixurile de bere și berile aromatizate, precum și berea fără alcool, au înregistrat cele mai mari creșteri, de aproximativ 20%, în timp ce specialitățile de bere au scăzut cu 43%, scrie Agerpres.
"Specialitățile de bere reprezintă un segment mic de piață, dar scăderea a fost semnificativă pe această categorie. Preferința românilor pentru berea fără alcool sau cu un conținut scăzut de alcool, cum sunt mixurile de bere și berile aromatizate este în creștere, urmând de altfel și tendința europeană de consum. Deși cu o pondere mică din piață, aceste segmente au înregistrat anul trecut creșteri semnificative în România, de aproximativ 20% față de anul anterior. Aceasta confirmă preferințele tot mai variate ale românilor în materie de bere, dorința de a experimenta gusturi noi, speciale, dar și posibilitatea de a savura gustul berii în situații în care consumul de alcool nu este permis", a afirmat directorul general al Asociației Berarii României, Julia Leferman.
La rândul său, Mihai Voicu a spus că HORECA este "de vină" pentru scăderea înregistrată de segmentul specialităților de bere.
"În general HORECA este vinovatul în ghilimele pentru scăderea berilor superpremium sau speciale, pentru că acolo au fost restricțiile cele mai mari și acolo este consumul pentru această categorie. S-a încercat compensarea prin online, dar nu suficient", a subliniat acesta.
De altfel, ponderea deținută de sectorul HORECA în vânzările de bere a crescut doar cu un procent față de 2020, până la 9% anul trecut, comparativ cu o pondere de 15-20% în anii anteriori pandemiei.
"Venim după un an 2021 complicat, în care vânzările de bere în baruri și restaurante au crescut ușor față de 2020, dar închiderile și restricțiile privind orele de funcționare și numărul de clienți în sectorul HORECA, alături de regulile stricte de carantină, au împiedicat revenirea la nivelurile de dinainte de pandemie. 2022 se anunță chiar mai provocator, în special din cauza situației macroeconomice la nivel local și global, a inflației record cu care ne confruntăm, dar și a războiului din Ucraina. În ciuda tuturor acestor constrângeri, acordăm și anul acesta o atenție deosebită activităților de dezvoltare durabilă, sustenabilitate și consum responsabil și sperăm ca piața berii din România să își continue maturizarea", a adăugat Voicu.
La nivel de ambalaje, piața berii revine la tendințele de dinainte de criză, iar sticla crește în timp ce PET-ul pierde teren. Astfel, sticla înregistrează o creștere de 4 puncte procentuale față de anul anterior, ajungând să dețină 31,6% din piața ambalajelor. Și doza și butoiul marchează creșteri, la 24,3% și, respectiv, 2,6% PET-ul este singurul tip de ambalaj care a scăzut în 2021, cu peste 5 pp și s-a poziționat la 41,4% din piață.
Deși pe parcursul anului trecut s-a consemnat o creștere a importurilor, de 0,5 milioane hl, atingând un total de 0,69 milioane hl, piața locală a berii continuă să își păstreze caracterul profund național, ponderea producției locale rămâne de circa 97% din consumul intern.
Exporturile de bere au scăzut ușor, cu 0,4 milioane hl față de anul anterior, atingând 0,49 milioane hl.
Numărul producătorilor de bere a crescut anul trecut la 93, față de 86 în 2020.
"Din totalul de 93 de producători de bere, 85 sunt microberării, iar restul sunt producători mari", a subliniat Voicu.
Chiar și în condițiile unei stagnări în volum a pieței, sectorul de bere continuă să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra economiei românești. Industria berii asigură la nivelul întregii țări, direct și indirect, un număr de aproape 61.000 locuri de muncă pentru români, acoperă exclusiv din producția locală aproximativ 97% din consumul intern de bere, iar 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provin din agricultura României.
În 2021, berea lager a continuat să domine preferințele românilor, cu o pondere de 93,6%, în ușoară scădere față de anul anterior. Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3,8% din piață, iar berea fără alcool a deținut o pondere de 1,7%. Ultimele două categorii au înregistrat cel mai mare salt anul trecut față de 2020, respectiv 21% în cazul mixurilor și 20% în cazul berii fără alcool. Specialitățile - berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc. - dețin 0,9% din piață și au fost cele mai afectate de criza Covid-19. Categoria a marcat anul trecut o scădere puternică, de 43% față de anul anterior, continuând trendul descendent înregistrat anul anterior (-28%).
Eforturile investiționale ale producătorilor de bere membri ai Asociației înregistrează o tendință în creștere, acestea ridicându-se la 100,5 milioane euro în 2021, în creștere cu aproape 28 milioane euro față de 2020. Investițiile cumulate ale membrilor Berarii României de la înființarea Asociației au atins 1,8 miliarde euro.
