Ministrul Agriculturii, Petre Daea, prorogă normele de aplicare a legii risipei alimentare până la sfârșitul anului, perioadă în care un grup de lucru va redacta un proiect de act normativ care să fie aplicabil atât juridic, cât și tehnic, se arată într-un punct de vedere transmis de Ministerul Agriculturii.
Cum a anunțat anterior Profit.ro, Legea impune comercianților și producătorilor care nu reușesc să vândă alimentele aflate la 3 zile înainte de expirare vor fi obligați de la finalul acestei săptămâni să le doneze asociațiilor umanitare sau primăriilor, pentru sprijinirea familiilor sărace, sau să le vândă întreprinderilor sociale la puțin peste 3% din prețul lor. Mai mult, comercianții trebuie să afișeze lângă casele de marcat un plan de reducere a risipei alimentelor aflate în curs de expirare.
Legea trebuia aplicată din 21 mai.
"Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică și nu poate fi completat dispozitivul legislativ. Prin urmare concluzia a fost că legea, nu este clară, precisă si previzibilă, așa cum ar trebui sa fie un act normativ pentru a putea fi aplicat și care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere", se arată în punctul de vedere transmis de minister.
Potrivit ministerului, legea în actuala formă este inaplicabilă și face mai mult rău decât bine. Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanții sectorului agroalimentar și întâlnirilor de lucru cu specialiștii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la Legea privind diminuarea risipei alimentare, scrie News.ro.
Ministerul susține că articolul 1 din Legea nr. 217/2016, așa cum este formulat, face doar referire generală la toți operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigură precizie și claritate, în condițiile în care în domeniu există operatori diverși care nu au un specific comun și se caracterizează prin diferențe consistente privind nivelul de producere a risipei.
O altă precizare problematică din cadrul legii este cea de la articolul 2. "Prin exprimarea folosită la litera c, <<aflate aproape de expirarea datei-limită de consum>> , se creează o situație dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate. Există produse cu termen de valabilitate extrem de scurt și, în acest caz, aplicarea legii făcea imposibilă comercializarea respectivelor produse. Consecința ar fi fost eliminarea din piață a produsului proaspăt, cu efecte negative majore, preponderent asupra producătorilor români", se mai arată în punctul de vedere al ministerului.
"La aliniatele 3 si 4 din articolele 3 este prevăzută posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare de către asociații si fundații, respectiv întreprinderi sociale, la 3% din preț si revânzarea acestora la un preț de 8 mai mare. Această transformare a ONG-urilor în agenți comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar și fiscal și care poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, aceștia fiind expuși datorită atracției prețurilor mai reduse. Prin prevederile acestui articol și aplicarea lui se poate produce dezordine în tot lanțul alimentar, fiind afectați toți: producători, comercianți și consumatori", se mai arată în poziția ministerului.
Ministerul a mai transmis că lipsește o prevedere care să precizeze care sunt instituțiile de control care să-i sancționeze pe cei care nu respectă legea.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunța la sfârșitul lunii mai că a decis să amâne punerea în aplicare a legii risipei alimentare deoarece, dacă aceasta s-ar aplica în forma actuală, ar încuraja crearea unui comerț paralel, iar lucrurile ar putea să scape de sub control.
