Producătorul de echipamente electrice de joasă tensiune Contactoare Buzău, parte a grupului Serviciile Comerciale Române controlat de omul de afaceri Ștefan Vuza, vrea să extindă și să modernizeze păstrăvăria Plopiș din județul Sălaj, cea mai mare din țară, cu fonduri UE. Compania a achiziționat ferma piscicolă în 2015 de la fostul proprietar, care a intrat în faliment după ce o altă fermă, dar de mistreți, deținută în zonă de un cetățean austriac, ar fi poluat cursul de apă din apropiere din care se făcea alimentarea bazinelor populate cu puiet.
Planul Contactoare Buzău prevede, potrivit unui document al companiei, implementarea la păstrăvărie a unui sistem de recirculare a apei, construirea unui bazin de creștere a peștelui de consum, punerea în funcțiune a unității de procesare a peștelui, amenajarea unui punct de prezentare și desfacere a peștelui viu și a celui proaspăt pe pat de gheață, precum și amenajarea unor birouri în cadrul fermei.
Pentru realizarea proiectului, Contactoare Buzău vrea să aplice pentru a obține finanțare nerambursabilă de la UE, prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Suma vizată nu este precizată.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Păstrăvăria Plopiș din Sălaj a fost inaugurată în 2013, în urma unei investiții totale de circa 2,8 milioane euro, din care 1,6 milioane euro fonduri UE provenite din același Program Operațional, iar restul acoperiți printr-un credit bancar. Inițiatorii proiectului au fost oamenii de afaceri Augustin Recean și Vasile Gorgan, care au înființat în acest scop firma Curcubeul de Plopiș SRL, întrucât se dorea creșterea speciei păstrăv-curcubeu. Planurile erau ambițioase, proprietarii țintind să ajungă la o capacitate de producție de 240 de tone de pește pe an.
Totul a fost dat peste cap după ce cursul de apă din apropierea păstrăvăriei, din care se făcea alimentarea bazinelor populate cu puiet, a fost poluat iremediabil din cauza unei ferme de... mistreți din zonă, deținute de un cetățean austriac. Din cauza poluării, toți peștii s-au îmbolnăvit și au murit, activitatea a fost oprită, iar firma a intrat în faliment.
"Motivul problemelor apărute în producția de pește a debitoarei a fost poluarea apelor folosite de aceasta de către o fermă de animale sălbatice localizată în amonte de ferma piscicolă. Mistreții coborau până în valea care trece prin ferma de pește și din care este captată apa, iar ploile aduceau dejecții în apa din râu. Debitoarea a fost obligată să efectueze tratamente profilactice foarte costisitoare. Mai mult, tratamentele se efectuau cu substanțe care nu mai permiteau consumul de pește timp de 4 luni. Astfel, în luna iulie 2013, se îmbolnăvește toata ferma, cu interdicție de a mai vinde peștele pentru consum, motiv pentru care peștele existent a fost predat la Protan pentru distrugere. Societatea debitoare a constatat că, în aceste condiții, nu mai poate desfășura o activitate rentabilă", se arată în raportul lichidatorului judiciar din martie 2014 privind cauzele falimentului societății Curcubeul de Plopiș SRL.
Asta deși pragul de rentabilitate fusese stabilit la 50 de tone de pește pe an, respectiv la 12% din capacitatea maximă de producție, iar în luna iulie 2013, ferma era populată în proporție de 20% cu păstrăv, deci peste pragul de rentabilitate.
Potrivit documentelor Contactoare Buzău, compania urmărea încă de atunci să construiască sau să cumpere o păstrăvărie.
"Contactoare a început realizarea documentației tehnice necesare pentru realizarea/achiziționarea unei fermei piscicole de creștere și procesare a păstraăvului încă din anul 2014, urmărind astfel atent oportunitățile de achiziție a unei ferme funcționale. Consultanții firmei au vizitat și studiat mai multe modele de ferme de creștere a păstrăvului în sistem intensiv din Danemarca, Belgia, Italia și Turcia, hotărându-se în final pentru achiziția unei ferme concepute și construite după modelul danez de creștere în sistem intensiv a păstrăvului-curcubeu", relevă sursa citată.
Contactoare Buzău a cumpărat păstrăvăria Plopiș în octombrie 2015 în cadrul procesului de lichidare a firmei care o înființase și operase, contra sumei de 2,5 milioane lei plus TVA, respectiv 3,1 milioane lei în total. 1,8 milioane lei au fost asigurați din resursele proprii ale companiei, iar restul de 1,3 milioane lei dintr-un credit de la Banca Română de Credite și Investiții a lui Dorinel Umbrărescu, fosta ATE Bank.
Anul trecut, păstrăvăria a început să vândă puiet.
"În trimestrul I 2016, ferma piscicolă a demarat o serie de lucrări pentru reluarea activității, ferma fiind în conservare în anii 2014 și 2015, respectiv revizie utilaje, achiziții de materiale și obiecte de inventar, precum și obținere de autorizații, de funcționare, de la ISU, Mediu, DSV și DSP. Un ciclu de producție (obținerea unui lot de puiet din 200.000 de icre) este de 5 luni, prima vânzare realizându-se în luna mai 2016", se menționează în raportul de activitate al Contactoare Buzău pe anul trecut.
În 2016, compania a înregistrat un profit net de 203.863 lei, în scădere cu circa 4% față de 2015, și o cifră de afaceri de 4,2 milioane lei, cu 13% peste nivelul din anul anterior, din circa jumătate a fost asigurată de livrările la export.
Ștefan Vuza așteaptă acum rezultatul licitației la care au fost la vânzare nouă pachete de active ale combinatului chimic Oltchim, aflat în insolvență din 2013. Potrivit declarației din 12 iulie pentru News.ro a administratorului special al combinatului, Bogdan Stănescu, o decizie privind câștigătorul sau câștigătorii licitației ar putea fi luată de creditorii societății în cel mult două luni, după ce consultanții în procesul de vânzare vor realiza un raport de analiză a ofertelor și după ce Comisia Europeană se va pronunța asupra respectării legislației UE în elaborarea și executarea planului de reorganizare a Oltchim.
Chimcomplex Borzești al lui Ștefan Vuza a depus ofertă la licitație în ultima zi în care se mai putea face acest lucru, pe 6 iulie. Compania a anunțat că în demers i s-au alăturat gigantul american Tricon Energy, cu o cifră de afaceri de 6 miliarde de dolari, ca partener comercial, cinci bănci europene coordionate de ING și două fonduri de investiții din Londra și Dubai.
”Chimcomplex vizează pe mai departe crearea Companiei Române de Chimie – viitor jucător important din punct de vedere al relevanței regionale în industria chimică”, se arăta într-un comunicat al Chimcomplex de la acea dată.
Anterior, în iunie, acționarii Chimcomplex au aprobat atragerea de către companie de împrumuturi de până la 165 milioane euro pentru completarea fondurilor pentru cumpărarea activelor Oltchim Râmnicu Vâlcea, cu posibilitatea de garantare a creditele respective inclusiv cu activele Oltchim care ar urma să fie achiziționate. În mai s-a aprobat dublarea capitalului social al Chimcomplex, de la 170,1 la 340,2 milioane lei, banii fiind destinați tot cumpărării de active scoase la vânzare de Oltchim și integrării lor în structura de producție a Chimcomplex.
