Multe meniuri din restaurante seamănă cu Codul Penal adnotat, a declarat președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Horia Constantinescu, precizând că există unități care au în meniu produse precum cotlet de zebră despre care pretind că sunt proaspete.
Un ordin al președintelui ANPC, publicat pe data de 21 septembrie 2022 în Monitorul Oficial, stabilește modalitățile de aducere la cunoștința consumatorilor a informațiilor referitoare la produsele finite sau mâncărurile preparate oferite spre comercializare, pentru consumul pe loc sau la domiciliu, de către unitățile de restaurație colectivă, scrie Agerpres.
"Am considerat că un termen de 6 luni până la implementarea acestui ordin ar trebui să fie suficient. Haideți să atingem atunci și o altă latură a ceea ce noi am constatat în acțiunile de control. Multe meniuri seamănă cu Codul Penal adnotat. Este greu de crezut că cotletul de zebră și lăbuța de corocodil se vând la fel de bine ca pieptul de pui. Dar totuși apar în meniu, sunt pretins a fi proaspete, cu toate că mulți dintre operatorii economici cu astfel de meniuri țin în congelatoarele clasice produsele considerând că ele pot reprezenta....Este momentul să ne inspirăm din alimentația publică mult mai funcțională, cu o experiență mult mai vastă decât a noastră. Și sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră ați văzut meniul zilei că este promovat în majoritatea restaurantelor din zonele cu impact turistic major, fie că vorbim de capitale, de litoraluri, fie că vorbim de zone montane. Acolo este promovat foarte tare meniul zilei și câteva repere în meniul a la carte. La noi lucrurile stau exact invers. Noi avem totul proaspăt în fiecare zi. Va fi momentul în care vom înțelege că nu putem avea 30 de salate ca antreu, 30 de felul II la fel de proaspete. Și tocmai datorită acestei exigențe lucrurile se vor limita la operațional și la un randament mult mai bun", a spus Horia Constantinescu, care a participat la Conferința Națională a Industriei Ospitalității.
Potrivit șefului ANPC, consumatorul știe exact ce cumpără atunci când achiziționează un produs ambalat, pentru că pe ambalajul acestuia sunt toate detaliile legate de cantități și ingrediente. Pe de altă parte, într-o unitate de alimentație publică, șansa clientului de a afla ce mănâncă este la latitudinea operatorului economic, consideră Horia Constantinescu.
"Când cumperi un produs ambalat, găsești toate detaliile legate de cantități și ingrediente pe ambalajul acestuia. Dacă, în schimb, ajungi la orice formă de alimentație publică, fie că vorbim despre restaurant, fie că vorbim despre fast-food, șansa de a afla ce mănânci este la mâna operatorului economic. Avem dreptul să știm ce și cât mâncăm și dacă pretinsul gust natural nu cumva vine din aditivi. Inițiativa acestui ordin aparține consumatorilor, pe care i-am ascultat, și a fost dezvoltată la nivelul Autorității. Consider că nu despre curajul de a semna vorbim, ci despre responsabilitatea față de consumatori", a subliniat președintele ANPC.
Ordinul definește fără echivoc fiecare termen în parte, din acest domeniu, și specifică faptul că devine obligatorie indicarea informațiilor privind tipul și cantitatea ingredientelor care depășesc o pondere de 20 g în cadrul produsului finit sau al mâncării furnizate de unitățile de alimentație publică.
Conform aceluiași act normativ, trebuie afișate informații privind declarația nutrițională și a aditivilor utilizați astfel încât acestea să fie disponibile și accesibile direct la locul de desfacere sau, în cazul comercializării la distanță, să fie disponibile consumatorului înainte de finalizarea comenzii.
În ceea ce privește ultimele două categorii de informații, acestea trebuie să respecte prevederile europene, cele privind declarația nutrițională trebuie să afișeze valoarea energetică și cantitățile de grăsimi, de acizi grași saturați, de zaharuri și de sare.
În cazul în care preparatele furnizate de unități sunt oferite spre vânzare în mai multe locuri diferite, în cadrul aceleiași unități, informațiile referitoare la ingrediente trebuie prezentate consumatorului în fiecare dintre aceste locuri. În cazul preparatelor expuse spre vânzare prin intermediul unei tehnici de comunicare la distanță, informațiile trebuie să figureze pe suportul de vânzare la distanță, pe eticheta de preț sau pe ambalajul de transport, precum și în orice material publicitar.
Pe de altă parte, în cadrul conferinței, reprezentanții industriei ospitalității s-au plâns că, pe lângă ANPC, mai sunt sunt 4 - 5 organisme care le verifică activitatea.
"Și noi credem că unele ar trebui desființate. Aici putem fi de acord. Știți de ce? Ca să nu pară că vorbesc într-un fel în privat și altfel în fața auditoriului. Venind eu, eu locuiesc la Constanța, și venind printre câmpurile țării ăsteia îmi strigă vacile și oițele de pe câmp: domnule, ne lipsesc colegii voștri de la sanitar-veterinar. Se plimbă prin restaurante și noi nu mai știm cum ne putem împerechea, cum fătăm, cum asta. Nu, aici sunt mitocan și am și reputația aceasta. Eu cred că ar trebui să vorbim toți aceeași limbă. Am discutat cu colegi și cu conducerea: haideți să stabilim. Creăm confuzie. Vine cel de la sanitar - veterinar, zice trebuie să stea aragazul pe dreapta. Vine ANPC-ul, trebuie să stea pe stânga, noi citând același același act normativ, atenție", a menționat Horia Constantinescu.
La rândul său, directorul general al ANPC, Paul Anghel, a arătat că unii operatori economici se plângeau de numărul controalelor și atunci instituția a propus ca o dată pe an să se vină într-un control tematic, iar în rest la sesizări și reclamații.
