DECIZIE Condiții mai stricte pentru supermarketuri în relația cu furnizorii, sunt impuse restricții și limite de tarife

Marii comercianți vor trebui să respecte termene și condiții mai stricte în relația cu furnizorii de produse în baza unui proiect de lege care implementează directiva europeană privind practicile comerciale neloiale și care a fost adoptat de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților. Astfel, marile lanțuri de retail vor trebui să respecte diferite condiții, precum neîncasarea de la furnizor de taxe și servicii, altele decât cele legate de actul comercial, termene de preaviz pentru anularea unei comenzi și delistarea produselor, precum și o serie de alte reguli menite a asigura un tratament corect furnizorului, potrivit proiectului prezentat încă de la inițiere de Profit.ro.

De ce este important: În 2020, printr-un proiect de lege aprobat de Parlament, a fost eliminată obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, ca marii comercianți de produse alimentare să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt. Prin același proiect, termene limită de plată a furnizorilor au fost eliminate sau majorate.

Deciza a fost luată pentru că, în 2017, Comisia Europeană a deschis împotriva României o procedură de infringement, condiderând că legea încalcă drepturile consumatorului de a alege marfa dorită și libertatea de circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană.

Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, susținea în urmă cu doi ani că va corecta "abuzurile" unor retaileri care, în urma noilor modificări, au introdus taxe suplimentare ascunse, discriminatorii față de procesatorii și producătorii români, prin implementarea directivei europene privind practicile comerciale neloiale în legislația națională.

CITEȘTE ȘI VIDEO Panică la făină, zahăr, mălai și ulei în țară. Marile supermarketuri au pus limite de vânzare în anumite zone

Este bine de știut: Statele membre ale Uniunii Europene trebuiau să transpună în legislația națională, până la 1 mai 2021, prevederile Directivei (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Directiva a pornit de la constatarea că în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar se constată în mod curent inegalități semnificative în ceea ce privește puterea de negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor de produse agricole și alimentare.

Mediul patronal din România, respectiv Coaliția pentru Dezvoltarea României, a solicitat tot în 2020 ca, pentru o coerență în legiferarea națională, procedura de transpunere a directivei să respecte întregul proces legislativ, respectiv prin pregătirea și înaintarea de către Guvernul României a unui proiect de lege având ca obiect transpunerea Directivei către Parlamentul României.

Liberașii au fost cei care au pregătit un proiect legislativ de transpunere a directivei menționate, prezentat de Profit.ro, iar proiectul a fost adoptat, în aprilie anul trecut, în plenul Senatului, prin unanimitate de voturi, cu susținerea tuturor partidelor și cu o serie de noi restricții introduse prin amendamente la proiectul inițial.

CITEȘTE ȘI Rușii rămân fără Kent, Dunhill și Lucky Strike. BAT pleacă din țară. A început transferul afacerilor și își ajustează estimările de venit

În forma modificată de senatori, proiectul, printre multe altele, reglementa din nou lanțul scurt de aprovizionare în context de piață locală, care era definit drept ”lanțul de aprovizionare de la producție și până la comercializare, care vizează îndeplinirea a două condiții cumulative; un număr de maximum 3 operatori economici amplasați într-un areal geografic de 250 km de la locul de producție”.

În mod particular, comercianților le-ar fi fost fi interzis să refuze listarea unui produs agricol și/sau alimentar de bază (carne, pește, produse de brutărie, ouă, lapte, legume și fructe), ofertat de catre un furnizor din lanțul scurt de aprovizionare în context de piață locală, pe motivul lipsei volumelor și a sezonalității acestuia.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV CONFIRMARE Retailerul german TEDi, unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine din Germania, care vinde la 1 euro - prima deschidere în România: Avem obiective ambițioase de expansiune

Prevederile proiectului adoptat

Potrivit art. 3 din proiect, următoarele practici comerciale neloiale sunt interzise cumpărătorului (”orice persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială sau persoană juridică, indiferent de locul de stabilire al persoanei respective, care cumpără produse agricole și/sau alimentare; termenul de cumpărător poate include un grup de astfel de persoane fizice și juridice”):

1. să depășească termenul de plată astfel:

a) cu mai mult de 14 zile calendaristice de la scadența stabilită prin contract în cazul produselor agricole și alimentare perisabile;

b) cu mai mult de 30 zile calendaristice de la scadența stabilită prin contract în cazul celorlalte produsealimentare;

CITEȘTE ȘI Rihanna pregătește listarea brandului de lenjerie intimă Savage X Fenty, la o evaluare de 3 miliarde dolari

2. să stabilească un termen de preaviz:

a) mai mic de 30 de zile lucrătoare pentru anularea comenzilor de produse agricole și/sau alimentare, pentru a nu pune furnizorul în imposibilitatea de a comercializa sau de a utiliza produsele respective;

b) mai mic de 60 de zile pentru delistarea unui produs marcă privată a unui producător pentru categoriile de produse care includ comercializarea unei mărci proprii a magazinului;

3. să modifice în mod unilateral clauzele unui contract comercial pentru produse agricole și/sau alimentare care se referă la frecvența, metoda, locul, calendarul sau volumul furnizării sau livrării produselor agricole și alimentare, standardele de calitate, condițiile de plată, prețurile sau în ceea ce privește furnizarea de servicii;

4. să solicite facturarea și/sau refacturarea și să încaseze de la furnizor orice alte costuri decât cele convenite în contractul comercial. Costurile aferente extinderii rețelei de distribuție a cumpărătorului, amenajării spațiilor de vânzare ale comerciantului și evenimentelor de promovare a activității și imaginii cumpărătorului nu pot fi puse în sarcina furnizorului;

5. să utilizeze autofacturarea pentru produsele agricole și/sau alimentare, cu excepția cazurilor prevăzute la art.320 în Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

6. să aplice reduceri financiare și comerciale sub formă de rabaturi, cu excepția remizelor și risturnelor, a căror reduceri cumulate să nu fie mai mari de 20%, aplicate în funcție de valoarea facturată între cumpărător și furnizor, pentru produse agricole și/sau alimentare, prin derogare de la prevederile Legii nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare;

7. să solicite furnizorului plăți pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole și/sau alimentare, survenite în spațiile cumpărătorului după recepție, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijența sau culpa furnizorului; fac excepție viciile ascunse pentru produsele agricole și alimentare pentru care furnizorul va trebui să suporte contravaloarea sau înlocuirea acestora;

8. să refuze să confirme în scris clauzele unui contract între cumpărător și furnizor în legătură cu care furnizorul a solicitat o confirmare scrisă. Nu este inclusă situația în care contractul se referă la produse care urmează să fie livrate de un membru al unei organizații de producători, inclusiv o cooperativă, organizației de producători al cărei membru este furnizorul, dacă statutul respectivei organizații de producători sau dacă normele și deciziile prevăzute în respectivul statut ori derivate din acesta conțin dispoziții cu efecte similare clauzelor contractului;

9. să dobândească, să utilizeze sau să divulge în mod ilegal secrete comerciale ale furnizorului, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

10. să divulge termenii și condițiile contractului comercial pentru achiziția de produse agricole și/sau alimentare, cu excepția cazului în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea obligațiilor asumate față de respectivul furnizor sau respectarea unor prevederi legale. Prezenta prevedere se aplică și furnizorului;

CITEȘTE ȘI Dan Suciu, BNR: Presiunea la casele de schimb a scăzut pe măsură ce au fost aduse bancnote din străinătate și nu a influențat semnificativ cursul de schimb pe interbancar. Dobânzile, inflația și costurile de împrumut ale statului, creșteri în linie cu evo

11. să amenințe cu efectuarea sau să efectueze represalii comerciale împotriva furnizorului, în cazul în care furnizorul își exercită drepturile legale sau contractuale, inclusiv prin depunerea unei sesizări la autoritățile de implementare a legii sau prin cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii în timpul unei cercetări aprofundate;

12. să solicite furnizorului compensarea costurilor aferente examinării plângerilor clienților referitoare la vânzarea produselor furnizorului, în absența unei conduite neglijente sau a unei culpe din partea furnizorului;

13. să returneze furnizorului produsele agricole și/sau alimentare nevândute;

14. să întârzie, recepționarea și întocmirea documentelor de recepție a produselor agricole și alimentare;

15. să factureze valoarea serviciilor prestate peste cuantumul de maximum 5% din valoarea încasată de furnizor în baza contractului încheiat între părți;

16. să achiziționeze și să comercializeze produse alimentare fără verificarea trasabilității acestora în cazul în care prețul de achiziție este mai mic decât costul de producție mediu practicat pe piața relevantă în perioada achiziției, conform statisticilor oficiale la nivelul Uniunii Europene;

17. să impună furnizorului o plată pentru listarea produselor sale agricole și alimentare, precum și pentru expunerea spre vânzare a acestora;

18. să impună produse și servicii furnizorului, direct sau indirect, să cumpere sau să vândă de la un terț;

19. să solicite furnizorului taxe, indiferent de forma și denumirea acestora, care îl obligă pe furnizor să mărească artificial prețul de facturare al produsului;

20. să delisteze, să amenințe cu delistarea sau să retragă de la expunere unul sau mai multe produse agricole și/sau alimentare, în scopul de a pune presiune sau de a exercita represalii comerciale împotriva furnizorului, pentru acceptarea unor clauze contractuale defavorabile acestuia;

21. să listeze și să afișeze la raft doar marca proprie a cumpărătorului, astfel încât oferta să includă cel puțin o marcă privată a unui producător concurent, pe categoria de produse respectivă;

22. să aplice condiții comerciale diferite pentru produsele marcă privată ale producătorilor față de produsele marcă proprie ale comerciantului, pentru listarea/afișarea la raft; Se elimină.

23. să refuze listarea unui produs agricol și/sau alimentar înregistrat pe scheme de calitate naționale și/sau europene, ofertat de către un furnizor pe motivul lipsei volumelor și a sezonalității acestuia;

24. să ofere sau să vândă produse agricole și/sau alimentare în pierdere, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în vigoare;

25. să preia condițiile comerciale agreate cu furnizorul pentru achiziția de produse aferente canalului de vânzare cu amănuntul și să le aplice cu privire la achizițiile de produse de la furnizor aferente canalului de vânzare en-gros.

CITEȘTE ȘI Reglementarea activităților casnice, care vrea să fiscalizeze instalatorii, menajerele și alți prestatori în gospodării, adoptată rapid de senatori