Controale și avertismente pentru alimente ”de casă”, ”tradiționale” și ”țărănești”: Produsele industriale - pasibile să fie retrase de la raft

În contextul în care guvernanții relamă ”dublul standard” la produsele alimentare europene comercializate pe piața internă, producătorii de alimente locali au fost avertizați de autorități în ultima perioadă că riscă amenzi și chiar retragerea de la comercializare a produselor etichetate ”de casă”, ”țărănești” sau ”tradiționale”. Din controalele efectuate de Protecția Consumatorului a reieșit că multe dintre acestea sunt, de fapt, produse în sistem industrial și cu aditivi alimentari. 

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Comercianții de produse de larg consum, agroalimente, carburanți, servicii de telefonie și internet, servicii financiare sau turistice, indiferent de forma de comerț, riscă în viitor să fie amendați cu 4% din cifra de afaceri și chiar obligați să își suspende activitatea 6 luni dacă vor practica în România ceea ce în lege va fi definit ca "dublul standard", atât în ce privește produsele, cât și seviciile. Noile reguli sunt pregătite printr-un proiect al președintelui PSD, Liviu Dragnea.

În paralel, producătorii de alimente care utilizează termeni precum ”de casă” sau ”țărănesc” au reclamat liderilor politici că, în ultima perioadă, comisarii pentru protecția consumatorului au atras atenția asupra posibilității sancționării contravenționale, inclusiv prin măsura dispunerii retragerii produselor respective de la raft, pentru inducerea in eroare a consumatorului, în temeiul Legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte are comercranțllor în relația cu consumatorii.

Firmele din domeniul alimentar susțin că nu există niciun act sau normă care să definească ce înseamnă un produs alimemar ”de casă“ sau ”țărănesc" și care să precizeze ce condiții necesită a întruni pentru a beneficia de aceste atribute. Prin urmare, ei acuză că autoritățile acționează pe baza principiului ”ce nu este interzis este permis" atunci când emit astfel de avertismente privind sancțiunile menționate.

CITEȘTE ȘI Contextul unei TVA redusă: Piața produselor ecologice este modestă. Românii le consideră costisitoare, dar atât producția, cât și cererea cresc anual

Într-o adresă oficială, Auntoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului arată, însă, că utilizarea în etichetarea sau publicitatea produselor alimentare de termeni precum “de casă", “ca acasă”, “țărănești”, “gust tradițional“, “respectă tradiția“, “natural“, “savoarea unei vechi tradiții", “rețetă tradițională", "metodă tradițională"  și altele de acest tip induce consumatorului ”ideea falsă de reîntoarcere Ia rețetele și calitatea de odinioară, de tradiționalitate, de produs fabricat după metode și rețete artizanale”

ANPC arată că, în realitate, astfel de produse sunt convenționale, produse în regim industrial, și nu se evidențiază prin elemente de autenticitate care să le diferențieze de produsele similare, aceasta constituind o practică comercială incorectă.

”Din controalele desfășurate de comisariatele pentru protecțua consumatorilor a rezultat utilizarea sintagmelor menționate pentru produse la care, din lista ingredientelor, rezultă utilizarea de aditivi alimentari (agenti gelatinizanțl, conservanți, acidifianți, coloranți, antioxidanți etc.), fiind fabricate în sistem industrial și nu într-o casă/gospodărie, deci nu sunt produse "de acasă", inducându-Ii-se consumatorilor ideea că aceste produse ar fi produse tradiționale sau produse fabricate după o rețetă consacrată”, arată ANPC.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ TVA va fi redusă de la 9% la 5% pentru livrarea anumitor alimente

Autoritatea precizează că sancțiunile reclamate sunt prevăzute în Legea privind combaterea practicilor incorecte ale comercianțllor în relația cu consumatorii.

Astfel, o practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determlna pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o.

Potrivit legii invocate, practica este înșelătoare chiar dacă informațlile afișate sunt corecte cu principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziția, accesoriile, asistența acordată după vânzare și instrumentarea reclamațiilor, modul și data fabricației sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utllizarea, cantitatea, specidicațiile, originea geograflcă sau comercială, rezultatele care se pot obține din utilizarea sa, rezultatele și caracteristicile esențiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului.

CITEȘTE ȘI Paradoxul agriculturii: Românii o consideră importantă, dar foarte puțini ar lucra în acest sector. „Există ideea că a fi agricultor este o rușine, un eșec în viață, o ocupație pentru cei fără carte."

Pentru produsele alimentare obținute “după rețete/formule cu o anumită vechime și tradiționalitate", în România există un cadru legal cu caracter special, atrage atenția ANPC.

Astfel, prin Ordinul nr. 724/1082/360/2013, un produs tradițional este definit ca ”produs alimentar fabricat pe teritoriul național și pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziția Iui aditivi alimentari, care prezintă o rețetă tradițlonală, un mod de producție și/sau de prelucrare și un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii”.

Totodată, mai arată ANPC, Ordinul nr. 394/290/89/2014 privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești stabilește că o ”rețetă consacrată românească” o preprezintă ”produsul alimentar fabricat cu respectarea compoziței utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte” de data intrării în vigoare a ordinului respectiv, adică înaintea anului 2014.