Presiunile persistente legate de costul vieții, schimbările în obiceiurile de consum și taxele vamale impuse de Statele Unite însemnau deja că al doilea producător de bere din lume, după Anheuser-Busch, se aștepta oricum la un nou an dificil în 2026.
Acum, conflictul din Orientul Mijlociu a scumpit combustibilul necesar pentru producția berii și pentru fabricarea sticlelor și amenință să ducă la creșterea prețurilor pentru o gamă largă de bunuri de consum, ceea ce ar putea reduce și mai mult cheltuielile consumatorilor pentru bere, scrie Hotnews.ro.
Compania a raportat o creștere de 2,8% a veniturilor nete în primul trimestru, peste așteptările analiștilor, care mizau pe o creștere de 2,3%. Volumele totale, pe care analiștii le anticipaseră ca fiind stabile, au crescut organic cu 1,2%.
Concedieri și căutarea unui nou director general la Heineken
Producătorul de bere anunțase deja în februarie planuri de a reduce 6.000 de locuri de muncă și caută un nou director general după demisia bruscă din ianuarie a lui Dolf van den Brink.
Compania care produce mărcile Tiger și Sol, pe lângă lagerul care îi poartă numele, nu a făcut nicio referire la eforturile de a-l înlocui în comunicatul de joi privind rezultatele financiare.
„Comerțul global a devenit mai complex și mai volatil, cu impact asupra disponibilității energiei și a costurilor în anumite piețe. Acest lucru generează presiuni inflaționiste, care ar putea afecta sentimentul consumatorilor pe termen mediu”, a declarat van den Brink, fără a menționa direct războiul.
În primul trimestru, performanța solidă din regiunea Asia-Pacific a contribuit la atenuarea scăderilor vânzărilor de bere atât în Europa, cât și în Americi, inclusiv în Statele Unite și pe piețe importante precum Brazilia și Mexic.
Acesta este ultimul raport prezentat de van den Brink, care se retrage din funcție la 31 mai.
Heineken a anunțat în ianuarie că a inițiat procesul de căutare pentru numirea succesorului său
Heineken, cu 3 fabrici în România, declanșează concedieri ample la nivel global
Reducerile de locuri de muncă reprezintă aproape 7% din cei 87.000 de angajați ai Heineken.
Contactată de Profit.ro în legătură cu eventuale concedieri în România, compania a precizat că, în acest stadiu, nu poate comenta potențialele implicații locale.
Heineken a intrat în România în 2003, când a achiziționat firma Brau Union. Compania olandeză este al doilea mare producător de bere la nivel local, după Ursus Breweries, și deține trei fabrici, în Craiova, Ungheni și Miercurea Ciuc, cu peste 1.000 de angajați.
Măsurile pentru creșterea productivității includ, de asemenea, optimizarea lanțului de aprovizionare, prin digitalizarea berăriilor și închiderea unor fabrici, ieșirea din companiile operaționale “unde nu există o cale clară către o creștere durabilă”, precum și tranziția a aproximativ 3.000 de roluri către HBS, divizia sa de servicii business.
Producătorul de bere a promis să livreze o creștere mai mare cu mai puține resurse, în încercarea de a calma investitorii nemulțumiți, care spun că a rămas în urmă în ceea ce privește eficiența, notează Reuters.
În același timp, vânzările din întregul sector sunt în scădere, pe fondul finanțelor slăbite ale consumatorilor și al vremii nefavorabile în ultima perioadă.
Rivalul Carlsberg a declarat că va elimina locuri de muncă, în timp ce alți producători de bere și băuturi spirtoase reduc, de asemenea, costurile, vând active și scad producția, după ani de vânzări slabe.
Heineken a declarat că eforturile sale pentru creșterea productivității vor debloca economii și vor reduce numărul de angajați la nivel global cu 5.000 până la 6.000 de posturi în următorii doi ani.
“Chiar facem acest lucru pentru a ne consolida operațiunile și pentru a putea investi în creștere”, a declarat directorul financiar, Harold van den Broek, în conferință cu presa după anunțarea rezultatelor anuale.
Unele dintre reduceri se vor concentra pe Europa și pe piețe neprioritare, care oferă mai puține perspective de creștere, iar altele vor rezulta și din inițiativele anunțate anterior, care vizează rețeaua de aprovizionare, sediul central și unitățile regionale de afaceri ale Heineken.
Heineken a raportat o scădere de 1,2% a volumelor vândute în 2025. Veniturile nete au scăzut cu 3,6% de la an la an, până la 28,75 miliarde de euro, în timp ce profitul operațional s-a redus cu 3,2%, la 3,4 miliarde de euro.
Excluzând elementele excepționale și amortizarea activelor necorporale legate de achiziții, profitul operațional a consemnat o creștere organică de 4,4%, depășind estimările analiștilor privind o creștere de 4%.
Câștigul net a urcat cu aproximativ 93%, de la 978 milioane de euro în 2024 la 1,88 miliarde de euro anul trecut.
În Europa, volumele au scăzut cu 3,4%, la 86,7 milioane hectolitri, cu un declin de “o singură cifră” în România. Scăderea din România a fost sub cea a pieței locale, fiind atenuată de lansarea Amstel.
“Ne-am consolidat concentrarea pe berea mainstream, lansând Amstel în România - prima marcă internațională mainstream a țării și cea mai mare lansare pe segmentul berii din ultimii 15 ani”, transmite compania.
Heineken se așteaptă la o creștere mai lentă a profitului operațional pentru 2026, între 2% și 6%, față de creșterea de 4% până la 8% estimată pentru 2025.
Carlsberg a preconizat o creștere a profitului pentru 2026 în același interval săptămâna trecută.
Heineken a surprins recent investitorii anunțând demisia CEO-ului Dolf van den Brink, după șase ani petrecuți la conducere și 28 de ani în total în cadrul companiei.
Căutările pentru găsirea unui înlocuitor continuă, a anunțat compania.
Heineken România a obținut afaceri de 1,66 miliarde de lei (333 milioane euro) în 2024, în scădere de la 1,7 miliarde de lei în 2023.
Câștigul net a urcat însă puternic, de la puțin peste 11 milioane de lei la 136 milioane de lei (27,2 milioane euro).
