Primăria Capitalei vrea să încheie mai multe acorduri-cadru cu case private de avocatură întrucât Direcția sa Juridică, unde lucrează în total 74 de persoane, din care doar 27 pot reprezenta municipalitatea în instanță, a fost sufocată începând cu 1 iulie de peste 5.000 de procese în care PMB este reclamată pentru întârzierea soluționării solicitărilor de retrocedare de imobile naționalizate de regimul comunist.
Potrivit legislației în vigoare, Primăria a avut la dispoziție 3 ani, începând cu 1 ianuarie 2014, pentru a soluționa cererile de retrocedare care îi fuseseră adresate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, termen care a expirat la 1 ianuarie 2017.
Ulterior, cei cu solicitări nesoluționate au avut la dispoziție 6 luni de la expirarea termenului, respectiv până pe 30 iunie 2017, pentru a da Primăria în judecată.
"Având în vedere că, până la data de 30 iunie 2017, au rămas nesoluționate un număr de aproximativ 24.050 dosare administrative depuse în baza Legii nr. 10/2001, Municipiul București a fost chemat în judecată, începând cu data de 1 iulie 2017, într-un număr estimat de peste 5.000 de litigii având ca obiect Legea nr. 10/2001", se arată în expunerea de motive a unui proiect de hotărâre privind încheierea unor acorduri-cadru cu firme de avocatură, aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) din 30 august.
În document se menționează că la Direcția Juridică a Primăriei lucrează în total 74 de persoane, din care doar 52 au calitatea de consilieri juridici. Dintre aceștia, numai 27 pot reprezenta municipalitatea în instanță. Un număr de 15 consilieri juridici ai PMB au atribuții în ceea ce privește aplicarea legilor proprietății.
Pe lângă cele 5.000 de litigii noi recente legate de retrocedări, Municipiul București este în prezent parte în peste 7.000 de dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, în diferite etape procesuale.
"Volumul de muncă implicat de asistența și/sau reprezentarea juridică în litigii în care Municipiul București este parte nu poate fi asigurat exclusiv prin personalul propriu de specialitate juridică. De asemenea, instanțele de judecată acordă uneori soluții contradictorii cu privire la aceeași problemă juridică, astfel încât, pe lângă cunoașterea practicii judiciare, valoare adăugată prezintă cunoașterea opiniilor formulate de experți în cadrul literaturii de specialitate cu privire la administrarea domeniului public și a fondurilor publice. Toate acestea pot avea un impact negativ și consecințe financiare deosebit de grave ca urmare a lipsei de consultanță, asistență și/sau reprezentare juridică de specialitate de care Municipiul București trebuie să beneficieze", se mai explică în expunerea de motive.
Astfel, consilierii CGMB vor vota pe 30 august un proiect de hotărâre de aprobare a încheierii unor acorduri-cadru de achiziție de servicii de avocatură. Casele private de avocatură care vor semna contracte cu Primăria în baza respectivelor acorduri-cadru nu se vor ocupa însă doar de procesele legate de retrocedări, ci și de chestiuni legate de achiziții publice, parteneriate public-privat, exproprieri necesare pentru proiecte de investiții publice șamd.
Șeful Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), George Băeșu, declara în aprilie, în exclusivitate pentru Profit.ro, că persoanele despăgubite pentru imobile naționalizate ar trebui să aibă răbdare și să nu vândă cu discount punctele de retrocedare, deoarece statul se va achita de obligații. „Nu avem niciun motiv să ne îndoim că procesul va fi dus la capăt”, a subliniat Băeșu.
În februarie anul acesta, primarul general, Gabriela Firea, a dispus înființarea unui comitet pentru analizarea și eficientizarea soluționării dosarelor înregistrate la Primăria Municipiului București, în temeiul Legii nr. 10/2001.
"Am decis înființarea unui comitet care să vină cu propuneri concrete în ceea ce privește analizarea și soluționarea dosarelor de retrocedare înregistrate la nivelul Primăriei Municipiului București. Cetățenii care au fost deposedați în mod abuziv de regimul comunist au dreptul să își recupereze cât mai urgent proprietățile sau, după caz, să fie despăgubiți în mod just. Timp de 16 ani, din 42.566 de dosare, au fost rezolvate mai puțin de jumătate, adică 19.730. Această situație trebuie să ia sfârșit!", a declarat edilul general.
