Primăria Capitalei este în discuții cu omul de afaceri Dragoș Săvulescu, fost acționar al clubului de fotbal Dinamo București, și cu mama acestuia, Geta Săvulescu, pentru cumpărarea unei secțiuni semnificative din parcul Verdi din Floreasca, compusă din 6 terenuri retrocedate către proprietari privați în suprafață totală compactă de circa 3,4 hectare, amenajate sub formă de spații verzi și locuri de joacă pentru copii.
Dragoș și Geta Săvulescu au transmis deja Primăriei intenția de vânzare a suprafeței de parc, în calitate de "proprietari/mandatari".
O parte din actualii proprietari sunt în litigiu din 2015 cu Primăria, pe care o acuză că i-ar fi împiedicat să facă uz de terenurile respective din parc prin faptul că acestea au statut de zone de spații verzi publice declarat de Primărie și, în consecință, nu poate fi construit nimic și nici nu poate fi restrânsă libera circulație prin parc.
În 2016, aceștia au câștigat în primă instanță, la Tribunalul București, dreptul de a primi de la municipalitate despăgubiri în sumă totală de 660.000 euro plus dobânzi, reprezentând "contravaloare lipsă folosință pentru perioada noiembrie 2011-ianuarie 2015", la care se adaugă 2 euro/mp despăgubire pe perioada de menținere a regimului juridic urbanistic actual al terenurilor.
Apelul declarat în proces de către PMB este judecat în continuare la Curtea de Apel București. Cinci dintre proprietarii reclamanți sunt reprezentați în litigiu de către Geta Săvulescu, în calitate de mandatar.
"În cererile transmise Municipiului București de către doamna Săvulescu Geta și domnul Săvulescu Emil Dragoș s-a precizat că, în cazul în care se va ajunge la o înțelegere între Municipiul București și proprietari, pentru achiziționarea terenului ce face obiectul sentinței, aceștia sunt dispuși să renunțe la sumele datorate de Municipiul București pentru lipsa de folosință", se menționează în documentul citat.
Anul trecut, una dintre parcelele de teren din parc care fac obiectul negocierii dintre Primărie și familia Săvulescu, în suprafață de aproape 1,2 hectare, a fost scoasă la vânzare pe OLX, contra sumei de 600 euro/mp, în total 7,1 milioane euro. Între timp, anunțul a dispărut de pe site. La acest preț, întreaga suprafață din parcul Verdi pe care vrea să o cumpere Primăria ar valora peste 20 milioane euro.
În trecut, omul de afaceri Dragoș Săvulescu a derulat mai multe afaceri imobiliare în calitate de cumpărător de drepturi litigioase, iar anul trecut a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul retrocedărilor ilegale de plaje din Constanța, în care fostul primar Radu Mazăre a primit 4 ani, tot cu suspendare.
În urmă cu un an, primarul general Gabriela Firea a înființat o Comisie municipală pentru analiza și identificarea soluțiilor pentru trecerea în proprietatea Municipiului București a terenurilor retrocedate către proprietari privați care sunt amenajate ca spații verzi sau locuri de joacă pentru copii. Comisia a propus recent întocmirea unui raport de evaluare a terenurilor vizate din parcul Verdi, pe baza căruia să se negocieze cu proprietarii.
Pe de altă parte, pe circuitul legislativ parlamentar se află un proiect de lege prin care autoritățile locale ar putea obține dreptul de a expropria terenuri intravilane aflate în proprietate privată pentru lucrări de înființare, protejare și punere în valoare de spații verzi, prin includerea acestora în categoria lucrărilor de utilitate publică.
Comisia Europeană a decis luna trecută să trimită România, Franța, Germania, Ungaria, Italia și Marea Britanie în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea valorilor-limită convenite în ceea ce privește calitatea aerului și pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire a acestor valori.
După cum a relatat Profit.ro, conform unui document oficial al Ministerului Mediului, eventualele sancțiuni financiare aplicabile României ar urma să fie recuperate de la autoritățile administrației publice locale implicate în cauză, respectiv ale orașelor București, Brașov și Iași.
Potrivit datelor INS din 2016, în orașele din România, spațiile verzi sunt deficitare atât în raport cu normele europene (26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor), cât și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (50 mp). Potrivit sursei citate, în anul respectiv, dintre municipii, Bucureștiul asigura 21,44 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, Clujul – 25,30 mp, Timișoara – 15,82 mp, Constanța – 13,26 mp, Alba Iulia – 15,09 mp, iar Iașul – 18,80 mp.
