Uliana Ochinchiuc, văduva lui Dan Condrea, patronul decedat al Hexi Pharma, compania medicală inculpată și trimisă în judecată în urma scandalului dezinfectanților diluați din spitalele românești, vrea să amenajeze o parcare pe un teren de peste 2.000 mp al firmei situat la intersecția dintre Bulevardul Dacia și strada Toamnei, unde planurile inițiale ale lui Condrea aveau în vedere construirea unui ansamblu imobiliar de birouri și locuințe.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
După decesul încă neelucidat complet al lui Dan Condrea, survenit în mai 2016 în urma unui accident rutier, și după declanșarea urmării penale împotriva Hexi Pharma, pe deținerea de 93,75% a lui Condrea la Hexi Pharma s-a pus sechestru judiciar, administrator al sechestrului fiind numită Uliana Ochinchiuc. Aceasta deține în nume propriu restul părților sociale ale firmei, în cotă de 6,25% din capital.
Luna trecută, Ochinciuc a decis înființarea unui nou punct de lucru al Hexi Pharma în bulevardul Dacia nr. 121, la intersecția cu strada Toamnei, intenția fiind obținerea autorizațiilor necesare pentru amenajarea unei parcări pe terenul respectiv, potrivit unui document al companiei. De asemenea, văduva lui Condrea a hotărât, în același scop, să adauge la obiectul secundar de activitate al Hexi Pharma codul CAEN 5221 - Activități de servicii anexe pentru transporturi terestre.
Terenul de 2.000 mp al Hexi Pharma de la intersecția bulevardului Dacia cu strada Toamnei
O altă decizie a fost revocarea la cerere din funcția de administrator al Hexi Pharma a Marilenei Nedeloiu, precum și aprobarea dării de seamă, a predării bunurilor și a descărcării de gestune ale acesteia. În locul lui Nedeloiu, administrator al firmei a fost numit, din 31 decembrie 2017, George-Daniel Obreja.
Uliana Ochinchiuc a mai decis cu aceeași ocazie radierea unui punct de lucru al Hexi Pharma din satul Tegheș, comuna Domnești din județul Ilfov.
Pe terenul de 2.000 mp de la intersecția dintre Bulevardul Dacia și strada Toamnei, Dan Condrea intenționa să ridice o clădire de locuințe și birouri cu două subsoluri, parter, patru etaje și două mansarde. Consiliul General al Municipiului București (CGMB) aprobase planul urbanistic zonal (PUZ) pentru acest proiect imobiliar la finalul lunii februarie 2016. Clădirea ar fi urmat să aibă același regim de înălțime precum Liceul Dimitrie Cantermir, situat în imediata apropiere, respectiv maxim 21 de metri pe bulevardul Dacia și cel mult 17 metri pe strada Toamnei.
Proiectul imobiliar inițial al Hexi Pharma
Procurorii Parchetului instanței supreme au trimis în judecată în luna martie a anului trecut dosarul Hexi Pharma, în care firma este acuzată de 340 de infracțiuni de înșelăciune, de uz de fals și de participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor. În acest dosar sunt judecați și Flori Dinu, directorul general al Hexi Pharma, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) și pentru participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, precum și Mihail Leva, directorul de producție al companiei, pentru fals în înscrisuri în cazul a 33 de acte materiale.
Deocamdată, însă, două instanțe de judecată, Tribunalul București și Judecătoria Sectorului 5, și-au declinat succesiv competența de a judeca dosarul, survenind un conflict negativ de competență care urmează să fie soluționat de către Curtea de Apel București.
Anchetatorii susțin, în rechizitoriu, că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanții a 340 de unități sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calități mincinoase ale produselor proprii, referitoare la concentrația substanțelor active și la eficiența biocidă, precum și prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete și alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziție de produse biocide și pricinuindu-le o pagubă", potrivit News.ro.
Potrivit procurorilor, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma ar fi folosit la Comisia Națională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri - fișe de prezentare ale produselor proprii, fișe cu date de securitate și declarații de substanță activă - în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, care conțineau mențiuni necorespunzătoare adevărului.
"De asemenea, în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, prin plasarea pe piața din România, la cvasitotalitatea unităților sanitare de dimensiuni mari din țară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, inculpata SC Hexi Pharma Co SRL a înlesnit cu intenție nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate, a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)", spun anchetatorii.
Ei precizează că Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, ar fi asigurat, între 2010 și 2016, plasarea pe piață a unor produse biocide ineficiente.
"Din probatoriul administrat a mai rezultat că în intervalul 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, inculpata Dinu Flori, în calitate de director general al persoanei juridice inculpate, a coordonat activitatea de vânzări desfășurată de cătreSC Hexi Pharma Co SRL, asigurând plasarea pe piață la aproape toate unitățile sanitare de dimensiuni mari din România, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenție nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)", arată procurorii.
Ei mai spun că, în intervalul 4 februarie 2014 - 9 martie 2016, Flori Dinu ar fi falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fișe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fișe cu date de securitate și declarații de substanță activă), folosite de societate la Comisia Națională pentru Produse Biocide. Documentele ar fi conținut mențiuni false în privința concentrației de substanțe active și a eficienței biocide.
"Totodată, din probele administrate a reieșit faptul că, în intervalul 14 iulie 2012 - 16 mai 2016, inculpatul Leva Mihail, în calitate de șef de producție în cadrul firmei inculpate SC Hexi Pharma Co SRL., a ajutat la plasarea pe piața din România, la unitățile sanitare de dimensiuni mari din țară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, ajutând astfel înlesnirea cu intenție a nerespectării de către membrii personalului medical de specialitate, a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)", mai arată anchetatorii.
Procurorii spun că, între 4 februarie 2014 și 9 martie 2016, Mihai Leva ar fi falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată. El ar fi semnat fișele de prezentare ale produselor Hexi Pharma și fișe cu date de securitate, "din care cele 16 fișe cu date de securitate le-a și întocmit, documente folosite de societatea inculpată la Comisia Națională pentru Produse Biocide, în vederea obținerii avizului de plasare pe piață a produselor, care conțin mențiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide".
Potrivit rechizitoriului, produsele Hexi Pharma ar fi fost, în perioada analizată, necorespunzătoare atât sub aspectul indicației din etichetă (și implicit din avizul Comisiei Naționale pentru Produse Biocide, de plasare pe piață a produsului) referitoare la concentrația de substanță activă, cât și sub aspectul eficienței biocide în conformitate cu standardele în materie.
"Probatoriul administrat în cauză a relevat că această combinație de factori a fost nefastă pentru sistemul sanitar din România, în condițiile în care menționarea în oferta comercială a SC Hexi Pharma Co SRL a unor concentrații ridicate de substanță activă, adeseori superioare produselor similare ale concurenței, a făcut posibilă preferarea de către factorii de decizie din spitale a achiziționării acestor produse în detrimentul altora. În acest mod, utilizarea în spitale, pe o perioadă îndelungată, a unor produse cu acțiune bactericidă, fungicidă, micobactericidă, virucidă, sporicidă și tuberculocidă îndoielnică a creat premisa proliferării acestor microorganisme. Pe cale de consecință, au fost asigurate condițiile dezvoltării rezistenței antimicrobiene, în contextul consumului exagerat și eronat de antibiotice din România", se mai arată în rechizitoriu.
Procurorii precizează că prezenta cauză nu deschide calea participării, în calitate de persoane vătămate sau părți civile, a unor persoane care au contractat infecții asociate asistenței medicale, și care au reușit să obțină confirmarea faptului că în unitatea sanitară în care au primit îngrijiri s-ar fi folosit produse ale Hexi Pharma.
"Prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale presupune un concurs de măsuri, iar această analiză nu este menită a demonstra o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor SC Hexi Pharma Co SRL și apariția unei anumite infecții într-un spital. În plus, microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, adesea responsabile de infecțiile asociate asistenței medicale, sunt responsabile și de infecții la pacienți din afara spitalelor și pot fi regăsite în flora bacteriană normală la indivizi sănătoși, la animale de companie și în mediul înconjurător", mai arată anchetatorii.
Ei susțin că din actul de sesizare a instanței a rezultat că acțiunile inculpaților ar fi zădărnicit în fapt combaterea bolilor infectocontagioase, determinând, în participație improprie, nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea acestora de către personalul unităților sanitare.
"Din probele administrate a rezultat că, în perioada 1 iunie 2010 -16 mai 2016, inculpata SC Hexi Pharma Co SRL a produs și comercializat către numeroase unități sanitare 41 de produse biocide din grupa principală 1, dintre care 39 de produse, comercializate către 340 de unități sanitare, au fost neconforme sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide", precizează procurorii. Anchetatorii susțin că, spre exemplu, în urma testării efectuate, s-a dovedit că produsul Clorhexin A conține substanțele active declarate la autorizare, însă concentrațiile acestora sunt inferioare celor declarate, respectiv clorhexidină, în loc de 0,5 la sută era în proporție de 0,47 la sutp, etanol, în loc de 42 la sută concentrația era de 31,60 la sutp și propan-2-ol, în loc de 28 la sută este 16,10 la sută.
"Din perspectiva eficienței biocide, Clorhexin A a fost eficient la testările bactericide și fungicide, însă produsul a fost ineficient pe partea de eficiență micobactericidă și tuberculocidă", mai arată Parchetul instanței supreme.
Un alt exemplu dat de procurori îl constituie substanța Hexio-cid, produs promovat pentru utilizare la dezinfecția și curățarea suprafețelor și echipamentelor medicale și microaeroflorei, eficient și pe Rotavirus, H1N1, Clostridium difficile, care în realitate nu conține substanțele active declarate la autorizare, nefiind identificate la testarea efectuată (clorura de didecildimetilamoniu a fost identificată în concentrație de 7,95 la sută față de 15 la sută, valoare declarată).
"Sub aspectul eficienței bactericide și fungicide, produsul Hexio-cid supus testărilor s-a dovedit a fi ineficient fungicid", se arată în rechizitoriu.
Procurorii menționeză că au dispus clasarea cauzei față de Dan Condrea, acționar la Hexi Pharma la data comiterii infracțiunilor, întrucât a intervenit decesul acestuia. Ei mai arată că s-a dispus menținerea măsurilor asigurătorii instituite asupra mai multor bunuri ale lui Dan Condrea: terenuri, apartamente și conturi bancare. Procurorii au propus și menținerea măsurilor asigurătorii instituite și asupra bunurilor deținute de Hexi Pharma, Flori Dinu și Mihail Leva.
Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, în vârstă de 41 de ani, a murit în 22 mai 2016, după ce a intrat cu mașina într-un copac, pe un drum județean, între localitățile Corbeanca și Buftea.
În 12 mai 2016, Ministerul Sănătății a recomandat suspendarea folosirii produselor Hexi Pharma, orice utilizare după această dată fiind făcută pe răspunderea managementului spitalelor. Ministerul Sănătății a făcut publice atunci rezultatele ultimelor teste de concentrație efectuate în cazul produselor Hexi Pharma, potrivit cărora substanțele active au fost diluate și de 4.200 de ori față de valoarea declarată. Produsele testate au fost prelevate din unități sanitare din județele Mureș, Călărași și Brașov, iar analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului ICECHIM. În ancheta din dosarul Hexi Pharma, procurorii au dispus să fie ridicate documente de la 300 de spitale.
Societatea Hexi Pharma a cerut, în 14 septembrie 2016, Tribunalului București, ridicarea controlului judiciar și implicit acces la sumele sechestrate în conturi, din moment ce la dosar a fost depusă o expertiză care ar arăta că produsele firmei au trecut testul eficacității, făcut la Institutul de Cercetare Cantacuzino. Potrivit acelei expertize, "aproape în totalitate produsele Hexi Pharma sunt corespunzătoare din perspectiva eficacității”.
