Casa Regală ar putea folosi în continuare, în mod gratuit, Palatul Elisbata doar în situația în care ar fi o instituție de utilitate publică, precum o fundație sau o asociație recunoscută astfel, și nu, ca acum, o ”comunitate de familie autonomă”, organizată dinastic. Guvernul Tudose a făcut această recomandare liderilor PSD și ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, care propun prin lege acordarea dreptului Casei Regale de a folosi în mod gratuit Palatul Elisbeta încă 49 de ani.
Chiar cu puțin timp înainte de demisia premierului Tudose, Guvernul a formulat aviz negativ împotriva proiectului de lege depus în vara acestui an de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, prin care poziția de Șef al Casei Regale a României este asimilată cu aceea a unui fost șef de stat. Proiectul acorda Casei Regale dreptul de a folosi în mod gratuit Palatul Elisabeta timp de încă 49 de ani și instituie un serviciu administrativ al Casei Regale a României, finanțat de la bugetul de stat.
”În opinia noastră, era necesar ca atât din Expunerea de motive, cât și din conținutul normativ al proiectului să se contureze în mod univoc statutul Casei Regale a României de instituție de utilitate publică, pentru a avea, astfel, vocația de a-i fi atribuite în folosință gratuită bunuri proprietate publică”, arată Guvernul în punctul de vedere transmis liderilor majorității de guvernământ.
Executivul amintește că Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), care are în administrare imobilul, nu îl poate pune la dispoziție decât unor instituții publice, precum asociații sau fundații, care sunt recunoscute ca atare prin hotărâre de Guvern. Regelui Mihai i-a fost acordat Palatul Elisbeta ca reședință doar în virtutea drepturilor sale ca fost șef de stat, amintește Guvernul.
Acesta arată că la fel a fost rezvolvată și în Muntenegru situașia recunoașterii rolului istoric al monarhiei, fiind promovată o lege care prevede în mod expres exercitarea de către membrii Casei Regale a unor activități culturale, umanitare și a altor activități non-politice, prin intermediul unei fundații de interes public.
Altfel, în prezent, consideră Guvernul, caracterul suveran al Casei Regale, intitulată a României, intră în contradicție cu textele fundamentale, pentru care suveranitatea, în statul român, se exercită prin organe reprezentative.
”Pentru a defini Casa Regală ca reprezentativă pentru poporul român este necesar a se preciza acest aspect printr-un text la nivel constituțional, legea fundamentală din care derivă existența oricărei instituții din România”, arată Executivul.
Acest lucru este dificil în prezent, însă, ca urmare a Statutului complet al Casei Regale, potrivit căruia: ”Casa Regală a României este o comunitate defamilie autonomă înființată și organizată pe baza prevederilor acestui Statut Dinastic, de acum în vigoare. Ea va fi compusă din membri prin naștere sau membri prin căsătorie, numai după cum este stabilit de acest document”.
”Curtoazia și respectul pe care le impune o personalitate de amplitudinea celei a fostului suveran al României nu pot fi convertite juridic în argumente de natură să impună și să justifice instituirea unui regim juridic reparatoriu intuitu personae (în considerația persoanei - n.r.), în absența consacrării unui statut juridic privilegiat sau, cel puțin, diferit de acela al celorlalți cetățeni, în ceea ce îl privește”, susține Guvernul.
Acesta arată că deși autorii proiectului exprimă, în preambul, intenția de recunoaștere a Casei Regale a României ca persoană juridică de drept privat, prevederile din propunere nu configurează un statut juridic cert al Casei Regale, nerezultând cu claritate dacă se are în vedere ca aceasta să aibă statutul de asociație, fundație sau altă formă juridică prevăzută de lege.
Cabinetul Tudose a exprimat obiecții și la propunerea de a fi alocate resurse de la bugetele locale pentru formarea patrimoniului Casei Regale a României, ceea ce ar determina o creștere a cheltuielilor bugetelor locale. Potrivit Guvernului, ar fi trebuit lăsată la latitudinea acestor autorități, în funcție de resursele proprii, de a decide cu privire la astfel de cheltuieli.
Avizul Guvernului este însă unul consultativ pentru Parlament, iar un eventual nou cabinet, condus de premierul desemnat Viorica Dăncilă, și-ar putea modifica punctul de vedere până la votul final asupra proiectului de lege.
