Proiectul de hotărâre arată că măsura urmărește „asigurarea calității mediului construit și a imaginii urbane”, prin creșterea responsabilității civice, sporirea atractivității turistice și investiționale și prevenirea degradărilor vizuale generate de graffiti și afișaj neautorizat.
În expunerea de motive, administrația locală afirmă că fenomenul are „un caracter repetitiv, extins și persistent” și produce „degradarea imaginii urbane”, „afectarea substanței istorice”, precum și „creșterea costurilor de întreținere pentru proprietari”. Direcția Generală Urbanism și Amenajarea Teritoriului arată și că intervențiile neautorizate pot deteriora tencuieli tradiționale, piatră naturală și elemente decorative ale clădirilor istorice.
Potrivit regulamentului, poliția locală va identifica imobilele afectate, va întocmi note de constatare cu fotografii și va notifica proprietarii sau administratorii.
În termen de 45 de zile de la notificare, aceștia pot opta fie pentru conformarea voluntară, fie pentru înscrierea în programul Primăriei.
În cazul conformării voluntare, proprietarii trebuie să curețe fațada pe cont propriu, prin metode adecvate, și să transmită dovada intervenției în maximum 90 de zile de la notificare. Dacă imobilul este monument istoric, este necesar și acordul scris al Direcției pentru Cultură a Municipiului București. Cei care nu se conformează riscă sancțiuni contravenționale, potrivit regulamentelor municipale privind buna gospodărire a clădirilor.
A doua opțiune este înscrierea în programul municipal, prin care intervenția este făcută de autoritatea publică, prin Administrația Străzilor București.
În acest caz, Primăria acoperă 80% din costul lucrărilor, iar beneficiarii plătesc 20% în termen de 30 de zile de la recepția lucrării. Documentul prevede și întocmirea unui dosar de intervenție, cu note de constatare, notificări, acorduri, devize, proces-verbal de recepție și fotografii finale.
Programul nu se oprește la curățare, ci va continua cu patrulare, supraveghere video în spațiul public și campanii de informare, iar zonele vizate sunt cele 98 de zone protejate din Capitală.
Programul va fi implementat etapizat, pe zone stabilite de specialiștii în urbanism, și nu se aplică artei stradale autorizate, publicității cu avize legale, lucrărilor de reabilitare termică sau clădirilor la care curățarea ar afecta fațada.
Anterior, Ciprian Ciucu a criticat Ministerul Culturii pentru că, deși au trecut mai multe luni și a promis sprijin pentru promovarea legislației necesare, așa încât municipalitatea să poată curăța fațadele clădirilor istorice pline de graffiti, aflate în zonele protejate, acest lucru „nu s-a întâmplat”.
Primarul general Ciprian Ciucu afirma că acțiunea de curățare a fațadelor de graffiti va continua, chiar dacă este dificil de pus în practică, pentru că este nevoie, în continuare, de avize de la Cultură.
