Palatul Primăverii din București, fosta reședință a familiei Ceaușescu, deschis recent pentru public, valorează circa 18-22 milioane de euro, estimează specialiștii din departamentul evaluări al companiei de consultanță imobiliară Regatta Real Estate.
"Am făcut aceste estimări mergând în vizită la Palatul Primăverii, împreună cu colegii de la departamentele evaluări, rezidențial și investiții, pentru a stabili o valoare cât mai apropiată de realitate și în plus am încercat să facem o comparație cu proprietățile existente pe piață din acest moment. Cartierul Primăverii este cea mai căutată zonă din București pe segmentul rezidențial premium și de lux, iar noi avem în portofoliu cele mai frumoase proprietăți din această zonă. Din experiența noastră, proprietățile care au conotații istorice sunt extrem de apreciate de către cumpărători", a declarat într-un comunicat Eduard Uzunov, președintele Regatta Real Estate.
Palatul Primăverii ar putea fi închiriat cu circa 40.000-50.000 euro pe lună, estimează specialiștii Regatta Real Estate, nivelul chiriei ținănd cont de zonă, amenajările interioare, suprafața imobilului și nu în ultimul rând de renumele clădirii.
Palatul din Bulevardul Primăverii numărul 50 a fost construit în anii 1964-1965 pe un teren inițial de 14.830 mp după un proiect al arhitectului Aron Grimberg-Solari. Arhitectura palatului este completată de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll – de altfel și principalul designer de mobilier al resedinței – și de inginerul peisagist Teodosiu.
Reședința are o suprafață construită de 3.000 mp și dispune în prezent de un teren de 4.800 mp, dar și de piscină, solar și saună, cinema, sera cu plante exotice, grădină cu păuni. La acestea se adaugă 80 de camere decorate cu tapet de mătase, lambriuri de lemn, tablouri semnate de pictori români celebri, șeminee, parchet de lemn masiv, robineți auriți, mozaicuri, marmură, candelabre și oglinzi din sticlă de Murano. Timp de 25 ani, palatul a servit drept reședință familiei Nicolae și Elena Ceaușescu, și copiilor acestora, Zoe, Valentin și Nicu. Stilul mobilierului este foarte variat, de la mobilier în stil renascentist, până la Art Deco, piese clasice britanice și până la piese în stil baroc și în stil Ludovic al XIV-lea și al XV-lea. Valoarea clădirii este estimată la circa 6-8 milioane de euro, iar cea a terenului la 12-14 milioane de euro, valorile ținând cont de prețurile imobilelor și terenurilor în Cartierul Primaverii, care a fost dintotdeauna cea mai căutată zonă din București pe segmentul rezidențial premium și de lux.
Un singur detaliu scade atractivitatea palatului, respectiv o parcelă din gradina din față aparține acum Ambasadei Kuweitului, așa că viitorul proprietar al imobilului ar putea avea surpriza ca în grădină să apară o construcție cu mai multe etaje. De asemenea, de-a lungul timpului mai multe parcele de teren au fost înstrăinate, din terenul inițial de 14.830 mp rămânând doar 4.800 mp.
Zona Primaverii era considerată o zonă de securitate maximă, așa că pe strazile din jurul imobilului nu se circulă, nici auto, nici pietonal. Există și o legendă, conform căreia sub palat s-ar afla mai multe tuneluri, unul din ele ducând la vila de pe malul lacului, unde se țineau ședințele de partid.
În prezent, clădirea se află în administrarea RA-APPS. În 2014, Guvernul a decis ca palatul să fie scos din baza de protocol și pregătit pentru vânzare, în condițiile în care costurile de intreținere sunt foarte mari, iar clădirea era folosită de câteva ori pe an de către delegații oficiale.
Primele locuințe din Cartierul Primăverii au fost construite în anii 1930. La vremea aceea, era vorba despre lucrări care vizau extinderea și sistematizarea Capitalei. Inițial, Primăverii a fost un cartier de funcționari, căci uzina de gaze și electricitate a Bucureștiului a parcelat teritoriul fostului parc Jianu și l-a împărțit angajaților săi pentru a construi case. Parcelele aveau circa 400 mp, iar casele nu trebuia să aibă mai mult de parter și un etaj. Cel de-al doilea razboi mondial a întrerupt dezvoltarea zonei, dar după venirea comuniștilor la putere zona Primăverii s-a dezvoltat foarte mult. Având drept reper modelul rușilor, comuniștii au căutat o zonă pentru a construi într-un singur loc locuințe pentru demnitari și au ales Cartierul Primăverii, unde în anii 1950 au început lucrările la vilele care există și azi.
